Bineinteles ca va doresc un Craciun fericit! Nici nu se punea problema altfel,nu?Va doresc ce imi doresc si mie, sanatate in primul rand, liniste sufleteasca,si daca or fi si niste bani pe acolo, nu ne-om supara!
Sarbatori pline de caldura alaturi de cei dragi!(asta e furata de la un copil de clasa 1)
Ho-ho-ho!
sâmbătă, 25 decembrie 2010
joi, 23 decembrie 2010
Rezolutii
Am promis ca revin cu rezolutiile pentru 2011.Nu sunt multe,dar sunt clare si usor de indeplinit,sau cel putin asa sper.:)
In primul rand, o rezolutie-dorinta-speranta-chiar si rugaciune-sa plecam cat mai repede.Sa ne mutam in Belgia.Va scriu.:)
Apoi,sa mai slabesc 10 kg.:D Aici nu sunt multe de zis, am mai dat 15,nu m-or face pe mine inca 10.:)
Si ultima dar nu cea din urma,sa imi incep,sau daca nu incep,dat fiind ca o sa fie primul an acolo si nu stiu in ce masura ar fi posibil,dar macar sa am pregatit tot pentru o afacere cu accesorii.:)De fapt,planurile mele pentru viitorul apropiat si nu numai sunt sa imi deschid,in ordinea asta, un magazin gen Accesorize si apoi un take away,de fapt mai mult un bistro mic cu cateva masute,unde sa vina sa manance cam aceeiasi oameni,care sa se simta ca acasa :) si de unde sa poti lua si la pachet.Si toata mancarea va fi facuta chiar ca acasa,fara prostii de coloranti,aditivi sau mai stiu eu ce.Sanatoasa si gustoasa.:)Dar mai am pana acolo,inainte trebuie sa fac si o scoala de profil,ceva.Asa ca imediat ce intram in 2011 ma apuc de treaba,ca pentru magazinul de accesorii e nevoie de multe produse.Si daca va fi sa il pot deschide la anul, foarte bine,daca nu, peste doi ani.Si o sa am de toate:D: cercei,lanturi,bentite,posetute,inele si orice mai invat sau descopar sa fac pana atunci.:)
Cam atat deocamdata.Va mai tin la curent.:)
Tot ziens!;)
In primul rand, o rezolutie-dorinta-speranta-chiar si rugaciune-sa plecam cat mai repede.Sa ne mutam in Belgia.Va scriu.:)
Apoi,sa mai slabesc 10 kg.:D Aici nu sunt multe de zis, am mai dat 15,nu m-or face pe mine inca 10.:)
Si ultima dar nu cea din urma,sa imi incep,sau daca nu incep,dat fiind ca o sa fie primul an acolo si nu stiu in ce masura ar fi posibil,dar macar sa am pregatit tot pentru o afacere cu accesorii.:)De fapt,planurile mele pentru viitorul apropiat si nu numai sunt sa imi deschid,in ordinea asta, un magazin gen Accesorize si apoi un take away,de fapt mai mult un bistro mic cu cateva masute,unde sa vina sa manance cam aceeiasi oameni,care sa se simta ca acasa :) si de unde sa poti lua si la pachet.Si toata mancarea va fi facuta chiar ca acasa,fara prostii de coloranti,aditivi sau mai stiu eu ce.Sanatoasa si gustoasa.:)Dar mai am pana acolo,inainte trebuie sa fac si o scoala de profil,ceva.Asa ca imediat ce intram in 2011 ma apuc de treaba,ca pentru magazinul de accesorii e nevoie de multe produse.Si daca va fi sa il pot deschide la anul, foarte bine,daca nu, peste doi ani.Si o sa am de toate:D: cercei,lanturi,bentite,posetute,inele si orice mai invat sau descopar sa fac pana atunci.:)
Cam atat deocamdata.Va mai tin la curent.:)
Tot ziens!;)
marți, 21 decembrie 2010
Ce e val,ca valul trece...
A fost un an ciudat, 2010. Ciudat pentru ca fost anul extremelor,pentru mine. A adus lucruri foarte bune, dar si momente foarte grele.
Si pentru ca imi place sa pastrez ce-i mai bun pentru la sfarsit, o sa incep cu partile negative.Asa cum a fost pentru multi dintre noi, a fost un an afectat din plin de criza, la noi ajutat pe ici pe colo si de cateva greseli de calcul, deci nici pe departe un an avantajos finaciar. Si am simtit-o pana in adancul adancurilor, si cat pe-aci sa imi iasa si un alt fir de par alb.(n.r. am mai avut unul acum cateva luni,un an, dar l-am distrus miseleste). Si pe langa stresul lunar..zilnic, mai degraba..al facturilor,ratelor si al altor cheltuieli, m-a durut mai tare ca nu am putut sa ii oferim lui Razvan tot ce mi-as fi dorit.(nu, el nu a simtit lipsa multor lucruri, evident, doar mintea mea agitata s-a stresat suplimentar).
Apoi, a fost necazul cu sarcina.Bygone now...
Darrrr...si aici o sa incerc sa dezvolt mai mult..:D..suntem sanatosi toti, slava cerului, de bine de rau am iesit si din tara putin(de doua ori cate putin,chiar :)) ) sii..cel mai important, anul asta a fost pentru mine, din punct de vedere al dezvoltarii personale, unul marcant.
Am reusit sa ma cunosc, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, la ce ma pricep,ce vreau sa fac pe viitor.Sa imi dau seama de ce sunt capabila, pe ce drum vreau sa o apuc si cum sa apreciez mai mult ce am. Si asta ma bucura mai mult decat imi inchipuiam, sunt mult mai linistita si impacata cu mine si da, mult mai fericita.
Asa ca una peste alta,as zice ca a fost un an mai mult bun decat rau,pentru ca banii se duc si vin(veniti,ma,da?) insa eu am ramas cu ceva mult mai pretios si mai putin efemer.:D
Shit..uite,puiu' ce-ai facut din mine..m-ai transformat intr-o optimista..:))) Nauseous... :D
P.S. Intr-un numar viitor, rezolutiile pentru 2011. ;)
Si pentru ca imi place sa pastrez ce-i mai bun pentru la sfarsit, o sa incep cu partile negative.Asa cum a fost pentru multi dintre noi, a fost un an afectat din plin de criza, la noi ajutat pe ici pe colo si de cateva greseli de calcul, deci nici pe departe un an avantajos finaciar. Si am simtit-o pana in adancul adancurilor, si cat pe-aci sa imi iasa si un alt fir de par alb.(n.r. am mai avut unul acum cateva luni,un an, dar l-am distrus miseleste). Si pe langa stresul lunar..zilnic, mai degraba..al facturilor,ratelor si al altor cheltuieli, m-a durut mai tare ca nu am putut sa ii oferim lui Razvan tot ce mi-as fi dorit.(nu, el nu a simtit lipsa multor lucruri, evident, doar mintea mea agitata s-a stresat suplimentar).
Apoi, a fost necazul cu sarcina.Bygone now...
Darrrr...si aici o sa incerc sa dezvolt mai mult..:D..suntem sanatosi toti, slava cerului, de bine de rau am iesit si din tara putin(de doua ori cate putin,chiar :)) ) sii..cel mai important, anul asta a fost pentru mine, din punct de vedere al dezvoltarii personale, unul marcant.
Am reusit sa ma cunosc, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, la ce ma pricep,ce vreau sa fac pe viitor.Sa imi dau seama de ce sunt capabila, pe ce drum vreau sa o apuc si cum sa apreciez mai mult ce am. Si asta ma bucura mai mult decat imi inchipuiam, sunt mult mai linistita si impacata cu mine si da, mult mai fericita.
Asa ca una peste alta,as zice ca a fost un an mai mult bun decat rau,pentru ca banii se duc si vin(veniti,ma,da?) insa eu am ramas cu ceva mult mai pretios si mai putin efemer.:D
Shit..uite,puiu' ce-ai facut din mine..m-ai transformat intr-o optimista..:))) Nauseous... :D
P.S. Intr-un numar viitor, rezolutiile pentru 2011. ;)
sâmbătă, 18 decembrie 2010
miercuri, 8 decembrie 2010
joi, 25 noiembrie 2010
joi, 11 noiembrie 2010
Tough day
Ieri am avut o zi cam grea. Si plina de nervi.Am fost cu bunica mea la doctorul de familie, sa o vada,pentru ca nu se simtea bine, iar el,dupa ce a consultat-o, mai mai ca nu mi-a zis sa fac pregatiri pentru inmormantare.Mie,care nu sunt nici pe departe o persoana pe care te poti baza in momente din astea.A zis ca are probleme grave la plamani,ca mai e putin si nu mai functioneaza,si nici inima nu sta prea bine.In fine,ne-a recomandat internarea de urgenta si mai ales prin urgenta,nu prin recomandarea medicului,ca asa e mai rapid.
Asa ca dupa medic am plecat spre spital,spre urgenta.Acolo..ca la urgenta..am stat vreo 10-15 minute sa ne ia o tensiune(mai ales ei), alte 10-15 minute sa ne bage cineva in seama in camera de urgente, si apoi toot asteptam sa ne mai bage cineva in seama, sa ne mai zica una alta.I-au tot luat tensiunea, i-au facut electrocardiograma, i-au luat sange, in fine, s-au ocupat cat de cat si,poate si datorita faptului ca era numai personal tanar, au fost destul de dragute cu noi.Doar ca asteptam intre interventii ca mai beau si ele o cafea, o apa, un suc.
La un moment dat, pentru ca bunicii mele ii e foarte sete si nu puteam sa ies sa cumpar o apa sa nu o las singura, am zis sa intreb acolo de un pahar cu apa, poate reusesc sa ii fac rost.Le-am intrebat pe asistente (sau ce erau) de unde pot sa fac rost si ele mi-au ridicat,evident, din umeri,ca nu au pahare, si daca vreau sa folosesc un pahar la mana a doua de pe acolo.Cum nu aveam alte variante, m-am indreptat spre chiuveta,sama uit de un pahar,si m-am uitat la o canuta de pe policioara sa vad daca o pot spala sa o folosesc.M-am uitat inseamna ca am atins-o o secunda cu doua degete sa vad daca e goala,dupa care am vazut ca avea cafea in ea si am lasat-o la loc.Cand intorc capul, intalnesc privirea stupefiata a unei nebune care,oripilata,ma intreaba:
"-Dar chiar asa,puneti mana pe obiectele personale ale oamenilor???"
Am incercat sa ii explic si ca am atins cateva secunde doar urechiusa canii, ca ma uitam de un pahar gol si ca am scapat de lepra de luni bune,dar nu aveam cu cine sa ma inteleg...Am ramas fara apa.
M-am intors la bunica mea si am inceput periplul prin spital, la diverse sectii, pentru diverse investigatii.In fine, alte cateva ore petrecute pe holurile spitalului, finalizate cu o internare.
Cand ajunsesem la spital, a trebuit sa prezint la receptie acolo buletinul bunicii mele, sa completeze domnisoara cateva date. Dupa ce a luat datele,nu mi-a dat buletinul inapoi,iar eu am tot asteptat sa mi-l dea cineva inapoi, nestiind care e procedura. Inainte de a pleca cu colindul prin spital pe la diverse sectii, am intrebat cum se procedeaza cu buletinul,cand si cine trebuie sa mi-l dea inapoi, mi-au zis ca ala trebuie dat inapoi imediat,si sa ma duc la receptie acolo sa il iau.Ma duc acolo,ia-o de unde nu-i pe domnisoara,disparuse.Nu am mai asteptat,in ideea ca ma intorc mai tarziu sa il iau.Dar pentru ca a durat mai mult decat ne asteptam, am rugat-o pe maica-mea sa il recupereze ea.Doar ca..ia buletinul de unde nu-i.Nimeni nu stia nimic de el,ba chiar insinuau ca mi l-au dat.In fine,le-a pus pe toate alea sa caute de vreo 3 ori, nimic.Intrase in pamant.Ne obisnuisem cu ideea ca trebuie sa il dam disparut. Seara, am fost iar in vizita la Bubu, sa ii mai ducem cate ceva si sa o vedem, si..surpriza! La schimbul de tura,la 19.00, femeia de serviciu gasise buletinul ei ACOLO,LA GHISEU, si venise sa i-l aduca.:)No comment.
Asta cu medicamentele, ca nu au nimic in spital,nu o mai zic,nu?Ca asta se stie,nici nu ne asteptam la altceva,nici nu am gasit altceva.Nu au nici Algocalmin, si infirmierele spuneau ca pe unele sectii nu au nici seringi...
Deci o zi nu foarte buna.Plec de la spital pe la 15.00, 15 si ceva, ca trebuia sa il iau pe Razvan de la gradi.Ajung pe la si 10,si 15, dar imi aduc aminte ca fiind miercuri trebuia sa fie la cursul de Bune MAniere,asa ca mai stau in masina pana pe la fara 10, ca termina mai tarziu.Pe la fara 10 ma duc spre clasa,Razvan bine mersi se juca, impreuna cu vreo 6-7 colegi, fara nicio supraveghere,fara nimic.Se tranteau pe acolo, la fel ca data trecuta cand si-a spart barbia aproape,tot la gradi, tot nesupravegheat...M-am mirat ca erau singuri si ca terminase mai devreme bunele mainere, si l-am luat sa il schimb.
Cat eram pe hol, trece intr-o mare fuga domna educatoare, si dupa ce ne salutam , intreb daca Razvan a fost la curs sau nu, si imi arunca un "nu" in fuga.O mai intreb daca nu a fost pentru ca nu s-a tinut cursul sau nu a fost doar el si cu un "doar el" dispare repede in clasa.
Normal ca il intreb pe Razvan daca nu a vrut la curs,imi zice ca da a, vrut, dar ca nu stie de ce nu a a mers.Ma indrept catre clasa si o intreb pe doamna de ce nu a mers Razvan la bune maniere, si imi zice ca ..nu stie,ca nu a mai facut prezenta,si ca daca el nu a zis...
-Pai cum sa zica, doamna, ca e mic, nu stie el sa zica,poate nu era atent...
-Eh..asta e.Eu i-am aliniat,si daca el nu a venit..
-Pai aveti o lista cu fiecare la ce optionale merge..
-Pai da,dar...trebuia sa zica..
-Pai are 4 ani..ce sa zica?
-Pai ar trebui sa fie mai responsabil deja..ca are 4 ani..
-Pai tocmai!!Cat de responsabil sa fie la 4 ani???AR trebui sa ii ghidati dumneavoatra,ca de asta platesc in fiecare luna, sa mearga la cursuri..Nu mi se pare normala atitudinea asta..
-Eh..asta e..
Nu va mai povestesc cum am plecat de acolo, ca vedeam negru in fata ochilor, si m-am grabit sa plec,sa nu intru mai adanc in discutie, ca eu la furie sunt prea putin diplomata,si mi-e ca mai faceam naibii si circ gratuit acolo degeaba...Oricum, am plecat cu durere de cap si am trecut ziua de ieri in jurnal ca fiind una dintre cele mai grele din ultima perioada..:)
Si cum tot am ditamai blogul,zic hai sa imi vars naduful SI aici(ca mi l-am varsat si la D,si la sor-mea,si la maica-mea..)) )..asa ca iaca..v-am dat de citit.:)
Asa ca dupa medic am plecat spre spital,spre urgenta.Acolo..ca la urgenta..am stat vreo 10-15 minute sa ne ia o tensiune(mai ales ei), alte 10-15 minute sa ne bage cineva in seama in camera de urgente, si apoi toot asteptam sa ne mai bage cineva in seama, sa ne mai zica una alta.I-au tot luat tensiunea, i-au facut electrocardiograma, i-au luat sange, in fine, s-au ocupat cat de cat si,poate si datorita faptului ca era numai personal tanar, au fost destul de dragute cu noi.Doar ca asteptam intre interventii ca mai beau si ele o cafea, o apa, un suc.
La un moment dat, pentru ca bunicii mele ii e foarte sete si nu puteam sa ies sa cumpar o apa sa nu o las singura, am zis sa intreb acolo de un pahar cu apa, poate reusesc sa ii fac rost.Le-am intrebat pe asistente (sau ce erau) de unde pot sa fac rost si ele mi-au ridicat,evident, din umeri,ca nu au pahare, si daca vreau sa folosesc un pahar la mana a doua de pe acolo.Cum nu aveam alte variante, m-am indreptat spre chiuveta,sama uit de un pahar,si m-am uitat la o canuta de pe policioara sa vad daca o pot spala sa o folosesc.M-am uitat inseamna ca am atins-o o secunda cu doua degete sa vad daca e goala,dupa care am vazut ca avea cafea in ea si am lasat-o la loc.Cand intorc capul, intalnesc privirea stupefiata a unei nebune care,oripilata,ma intreaba:
"-Dar chiar asa,puneti mana pe obiectele personale ale oamenilor???"
Am incercat sa ii explic si ca am atins cateva secunde doar urechiusa canii, ca ma uitam de un pahar gol si ca am scapat de lepra de luni bune,dar nu aveam cu cine sa ma inteleg...Am ramas fara apa.
M-am intors la bunica mea si am inceput periplul prin spital, la diverse sectii, pentru diverse investigatii.In fine, alte cateva ore petrecute pe holurile spitalului, finalizate cu o internare.
Cand ajunsesem la spital, a trebuit sa prezint la receptie acolo buletinul bunicii mele, sa completeze domnisoara cateva date. Dupa ce a luat datele,nu mi-a dat buletinul inapoi,iar eu am tot asteptat sa mi-l dea cineva inapoi, nestiind care e procedura. Inainte de a pleca cu colindul prin spital pe la diverse sectii, am intrebat cum se procedeaza cu buletinul,cand si cine trebuie sa mi-l dea inapoi, mi-au zis ca ala trebuie dat inapoi imediat,si sa ma duc la receptie acolo sa il iau.Ma duc acolo,ia-o de unde nu-i pe domnisoara,disparuse.Nu am mai asteptat,in ideea ca ma intorc mai tarziu sa il iau.Dar pentru ca a durat mai mult decat ne asteptam, am rugat-o pe maica-mea sa il recupereze ea.Doar ca..ia buletinul de unde nu-i.Nimeni nu stia nimic de el,ba chiar insinuau ca mi l-au dat.In fine,le-a pus pe toate alea sa caute de vreo 3 ori, nimic.Intrase in pamant.Ne obisnuisem cu ideea ca trebuie sa il dam disparut. Seara, am fost iar in vizita la Bubu, sa ii mai ducem cate ceva si sa o vedem, si..surpriza! La schimbul de tura,la 19.00, femeia de serviciu gasise buletinul ei ACOLO,LA GHISEU, si venise sa i-l aduca.:)No comment.
Asta cu medicamentele, ca nu au nimic in spital,nu o mai zic,nu?Ca asta se stie,nici nu ne asteptam la altceva,nici nu am gasit altceva.Nu au nici Algocalmin, si infirmierele spuneau ca pe unele sectii nu au nici seringi...
Deci o zi nu foarte buna.Plec de la spital pe la 15.00, 15 si ceva, ca trebuia sa il iau pe Razvan de la gradi.Ajung pe la si 10,si 15, dar imi aduc aminte ca fiind miercuri trebuia sa fie la cursul de Bune MAniere,asa ca mai stau in masina pana pe la fara 10, ca termina mai tarziu.Pe la fara 10 ma duc spre clasa,Razvan bine mersi se juca, impreuna cu vreo 6-7 colegi, fara nicio supraveghere,fara nimic.Se tranteau pe acolo, la fel ca data trecuta cand si-a spart barbia aproape,tot la gradi, tot nesupravegheat...M-am mirat ca erau singuri si ca terminase mai devreme bunele mainere, si l-am luat sa il schimb.
Cat eram pe hol, trece intr-o mare fuga domna educatoare, si dupa ce ne salutam , intreb daca Razvan a fost la curs sau nu, si imi arunca un "nu" in fuga.O mai intreb daca nu a fost pentru ca nu s-a tinut cursul sau nu a fost doar el si cu un "doar el" dispare repede in clasa.
Normal ca il intreb pe Razvan daca nu a vrut la curs,imi zice ca da a, vrut, dar ca nu stie de ce nu a a mers.Ma indrept catre clasa si o intreb pe doamna de ce nu a mers Razvan la bune maniere, si imi zice ca ..nu stie,ca nu a mai facut prezenta,si ca daca el nu a zis...
-Pai cum sa zica, doamna, ca e mic, nu stie el sa zica,poate nu era atent...
-Eh..asta e.Eu i-am aliniat,si daca el nu a venit..
-Pai aveti o lista cu fiecare la ce optionale merge..
-Pai da,dar...trebuia sa zica..
-Pai are 4 ani..ce sa zica?
-Pai ar trebui sa fie mai responsabil deja..ca are 4 ani..
-Pai tocmai!!Cat de responsabil sa fie la 4 ani???AR trebui sa ii ghidati dumneavoatra,ca de asta platesc in fiecare luna, sa mearga la cursuri..Nu mi se pare normala atitudinea asta..
-Eh..asta e..
Nu va mai povestesc cum am plecat de acolo, ca vedeam negru in fata ochilor, si m-am grabit sa plec,sa nu intru mai adanc in discutie, ca eu la furie sunt prea putin diplomata,si mi-e ca mai faceam naibii si circ gratuit acolo degeaba...Oricum, am plecat cu durere de cap si am trecut ziua de ieri in jurnal ca fiind una dintre cele mai grele din ultima perioada..:)
Si cum tot am ditamai blogul,zic hai sa imi vars naduful SI aici(ca mi l-am varsat si la D,si la sor-mea,si la maica-mea..)) )..asa ca iaca..v-am dat de citit.:)
joi, 4 noiembrie 2010
Can somebody help?
Am gasit o poza prin calculator, doar ca am o problema: nu mai sunt sigura cine sunt personajele...Daca cineva se regaseste in poza sau imi poate da informatii despre cele doua, m-as bucura. Mie imi par apropiate,deci ar trebui sa fie usor sa le (re)gasesc..
miercuri, 27 octombrie 2010
Despre Razvan
Nu am mai scris de ceva timp despre el,asa ca in postul de azi o sa va povestesc ce a mai facut.Asta si pentru prietenele mele care ma intreaba de el.:)
Deci..incep prin momentul marcant al acestui sezon,si anume ca a luat bulina neagra.Da,soc si groaza,Razvan al nostru cel cuminte...:D Motivul pentru care a luat bulina(a luat-o teoretic,ca fizic a refuzat-o,a ramas la gradi) este ca si-a dat pantalonii jos in fata tuturor colegilor si a doamnei(bonus).Stiu,poate parea hilar,si acum,dupa cateva zile de la eveniment,mai zambesc si eu,dar in ziua respectiva am fost tare rusinata si suparata pe el.:)A zis ca nu stiu la ce coleg vazuse si..i s-a parut o idee buna sa faca si el.Asta cu ideea buna o zic eu,nu a zis-o el.Important este ca a avut si tati o discutie cu el,de la barbat la barbat asa,si de atunci nu a mai facut nimic de genul asta,iar cand l-a intrebat bunicul de ce a luat bulina neagra nici macar nu a vrut sa ii zica,a zis ca e rusine.:)
Apoi..o faza draguta a fost cand imi explica mie D, ce ii facuse unui pacient,ca i-a decupat mucoasa,si urma sa ii mai faca nu stiu ce,iar Razvan ne-a intrebat ce e mucoasa:o fetita care are muci? :D A fost tare dulce.
Asa..faze dragute face toata ziua.Ne face declaratii,mai nou in limbi straine,si ne striga mother si father prin casa.:D
I-a zis maica-mii ca ar trebui sa faca exercitii,ca are burtica,si pe mine m-a intrebat intr-o seara de ce mananc sandwich,nu am zis ca vreau sa slabesc?:D Mi-a stat in gat..:)
Seara nu mai vrea sa doarma cu nimic in pat,ca zice ca e barbat.Si are o prietena la gradi,despre care face declaratii cum ca e indragostit.Se tin de mana si imi zice cateodata ca sunt frumoasa ca ea.:D
E tare dragut..si ma bucur in fiecare zi de el si de tot ce face si zice.O sa imi notez mai des ce zice,ca eu cu memoria mai slabut,si o sa mai postez pe blog,sa ramana pentru cand va fi mare.:)
Ma indrept spre casa acum,ca azi ii fac mucenici,comanda speciala de toamna,cu scoicute.:)V-am pupat!
Deci..incep prin momentul marcant al acestui sezon,si anume ca a luat bulina neagra.Da,soc si groaza,Razvan al nostru cel cuminte...:D Motivul pentru care a luat bulina(a luat-o teoretic,ca fizic a refuzat-o,a ramas la gradi) este ca si-a dat pantalonii jos in fata tuturor colegilor si a doamnei(bonus).Stiu,poate parea hilar,si acum,dupa cateva zile de la eveniment,mai zambesc si eu,dar in ziua respectiva am fost tare rusinata si suparata pe el.:)A zis ca nu stiu la ce coleg vazuse si..i s-a parut o idee buna sa faca si el.Asta cu ideea buna o zic eu,nu a zis-o el.Important este ca a avut si tati o discutie cu el,de la barbat la barbat asa,si de atunci nu a mai facut nimic de genul asta,iar cand l-a intrebat bunicul de ce a luat bulina neagra nici macar nu a vrut sa ii zica,a zis ca e rusine.:)
Apoi..o faza draguta a fost cand imi explica mie D, ce ii facuse unui pacient,ca i-a decupat mucoasa,si urma sa ii mai faca nu stiu ce,iar Razvan ne-a intrebat ce e mucoasa:o fetita care are muci? :D A fost tare dulce.
Asa..faze dragute face toata ziua.Ne face declaratii,mai nou in limbi straine,si ne striga mother si father prin casa.:D
I-a zis maica-mii ca ar trebui sa faca exercitii,ca are burtica,si pe mine m-a intrebat intr-o seara de ce mananc sandwich,nu am zis ca vreau sa slabesc?:D Mi-a stat in gat..:)
Seara nu mai vrea sa doarma cu nimic in pat,ca zice ca e barbat.Si are o prietena la gradi,despre care face declaratii cum ca e indragostit.Se tin de mana si imi zice cateodata ca sunt frumoasa ca ea.:D
E tare dragut..si ma bucur in fiecare zi de el si de tot ce face si zice.O sa imi notez mai des ce zice,ca eu cu memoria mai slabut,si o sa mai postez pe blog,sa ramana pentru cand va fi mare.:)
Ma indrept spre casa acum,ca azi ii fac mucenici,comanda speciala de toamna,cu scoicute.:)V-am pupat!
vineri, 22 octombrie 2010
Lasciate mi cucinareee...
Si anume: bruschete,paste carbonara si panna cota.:D
E seara italiana this Saturday, asa ca trebuie sa scoatem gondola gonflabila din dulap, sa downloadam niste Toto Cutugno si Eros Ramazzotti si sa ne ingrasam.
Am renuntat la pizza din motive evidente-mancam toata ziua si oricum asta de casa nu iese la fel ca aia facuta in cuptor meserias(cu toate ca imi amintesc niste seri reusite cu home made pizza)
Sunt in continuare foarte incantata de serile astea, motiv pentru care si oblig oamenii sa ia parte la ele.:D Nu ma dau in cale de la nimic..santaj sentimental, amenintari cu mancare buna, linguseli dulci..:)..public sa fie.
Ciao a tutti,zic!
E seara italiana this Saturday, asa ca trebuie sa scoatem gondola gonflabila din dulap, sa downloadam niste Toto Cutugno si Eros Ramazzotti si sa ne ingrasam.
Am renuntat la pizza din motive evidente-mancam toata ziua si oricum asta de casa nu iese la fel ca aia facuta in cuptor meserias(cu toate ca imi amintesc niste seri reusite cu home made pizza)
Sunt in continuare foarte incantata de serile astea, motiv pentru care si oblig oamenii sa ia parte la ele.:D Nu ma dau in cale de la nimic..santaj sentimental, amenintari cu mancare buna, linguseli dulci..:)..public sa fie.
Ciao a tutti,zic!
luni, 18 octombrie 2010
Ca de luni,asa...
De dragoste
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar;
Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa
Cum ţii să nu se verse un potir
Şi pune-ţi gura peste gura mea:
Inspiră ţipătul care-l expir,
Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-şi hotărăşte trupul meu contur;
Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur
Şi duce totul, şi în urma lui
Rămâne doar moloz şi ghilimele,
Şi se chircesc bolnave şi se sting
Şi soarele şi celelalte stele...
Ana Blandiana
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar;
Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa
Cum ţii să nu se verse un potir
Şi pune-ţi gura peste gura mea:
Inspiră ţipătul care-l expir,
Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-şi hotărăşte trupul meu contur;
Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur
Şi duce totul, şi în urma lui
Rămâne doar moloz şi ghilimele,
Şi se chircesc bolnave şi se sting
Şi soarele şi celelalte stele...
Ana Blandiana
joi, 14 octombrie 2010
Prietenie pe muchie de cutit
Mi-a zis sora mea cea cititoare de presa ca a citit undeva ca prieteni iti faci pana pe la 25 de ani.Dupa..mai slabut.Si i-as fi dat dreptate,pana acum ceva timp,pentru ca nu mi-am facut nicio prietena noua de cativa ani buni.Ba, mai mult, am pierdut vreo doua. Dar c'est la vie..mergem inainte.
Insa asa cum se intampla aproape intotdeauna, sunt exceptii ce confirma regulile,si asta mi s-a intamplat si mie de curand, cand asa, pe neasteptate, mi-am facut o prietena,chiar daca deocamdata nu ne-am intalnit in persoana. Si,dupa ani de zile, m-a uimit cat de bine te poti intelege cu cineva, cum descoperi zeci de lucruri in comun(chiar si inaltimea:D) si cat de repede se leaga o prietenie atunci cand exista compatibilitate. Deci myth busted, iti poti face o prietena si la...26 de ani..:D
Apoi, cam in aceeasi perioada, am redescoperit compatibilitati cu o fosta colega, cu care nu am avut prea multe in comun in perioada liceului,dar cu care se pare ca ma inteleg foarte bine acum, dupa atatia ani.
Si iata cum, desi in mod misterios pierd legatura cu persoane dragi din motive neintelese de mine, tot misterios (re)iau legatura cu noi orizonturi.:)
Si ma bucur.Si de legaturile ce se infiripa incet incet,dar si de persoanele care imi sunt alaturi de ani de zile, prietene dragi cu care ma simt minunat.
Altfel..frig,domne,frig...:(
Insa asa cum se intampla aproape intotdeauna, sunt exceptii ce confirma regulile,si asta mi s-a intamplat si mie de curand, cand asa, pe neasteptate, mi-am facut o prietena,chiar daca deocamdata nu ne-am intalnit in persoana. Si,dupa ani de zile, m-a uimit cat de bine te poti intelege cu cineva, cum descoperi zeci de lucruri in comun(chiar si inaltimea:D) si cat de repede se leaga o prietenie atunci cand exista compatibilitate. Deci myth busted, iti poti face o prietena si la...26 de ani..:D
Apoi, cam in aceeasi perioada, am redescoperit compatibilitati cu o fosta colega, cu care nu am avut prea multe in comun in perioada liceului,dar cu care se pare ca ma inteleg foarte bine acum, dupa atatia ani.
Si iata cum, desi in mod misterios pierd legatura cu persoane dragi din motive neintelese de mine, tot misterios (re)iau legatura cu noi orizonturi.:)
Si ma bucur.Si de legaturile ce se infiripa incet incet,dar si de persoanele care imi sunt alaturi de ani de zile, prietene dragi cu care ma simt minunat.
Altfel..frig,domne,frig...:(
luni, 11 octombrie 2010
Ce mult as vrea...
...o casa si mai ales o curte mare.Stiu ca stiti,toata lumea care ma cunoaste cat de cat stie,o strig in gura mare,dar ce,nu am voie sa mai zic?Ca de-asta mi-am facut blog...sa scriu ce vreau.:)
As cultiva rosii, ardei, cimbru, busuioc..:D de toate.As avea un cais, un cires, un mar si un par.Si struguri,poate. Si tot felul de verdeturi. Si flori.Flori frumoase,care sa stea inflorite o perioada cat mai lunga.Si gard viu.Si poate un ochi de apa.Si hamac.Musai hamac.
SI cand ar fi frumos afara soarele ar inunda bucataria cu un perete din geam,si noi am servi masa uitandu-ne pe geamu si admirand verdele.Si cand ar ninge afara am sta cu o ceasca de ciocolata calda in mana si ne-am uita cum totul devine alb.Si toamna...toamna am admira frunzele cum cad,si ne-am uita la Razvan cum se joaca in curte cu prietenul lui, Bobby(asa vrea el), un labrador auriu superb.Si ne-ar umple inima de bucurie sa il vedem ca e fericit.Iar primavara..eh..primavara e alta poveste..ne-am dezmorti o data cu natura si ne-am face planuri,sperante...
Nu am nimic acum.Doar o familie frumoasa.Dar stiu ca le voi avea si pe celelalte.Fara doar si poate.E doar o chestiune de timp.
Pana atunci, visez...
As cultiva rosii, ardei, cimbru, busuioc..:D de toate.As avea un cais, un cires, un mar si un par.Si struguri,poate. Si tot felul de verdeturi. Si flori.Flori frumoase,care sa stea inflorite o perioada cat mai lunga.Si gard viu.Si poate un ochi de apa.Si hamac.Musai hamac.
SI cand ar fi frumos afara soarele ar inunda bucataria cu un perete din geam,si noi am servi masa uitandu-ne pe geamu si admirand verdele.Si cand ar ninge afara am sta cu o ceasca de ciocolata calda in mana si ne-am uita cum totul devine alb.Si toamna...toamna am admira frunzele cum cad,si ne-am uita la Razvan cum se joaca in curte cu prietenul lui, Bobby(asa vrea el), un labrador auriu superb.Si ne-ar umple inima de bucurie sa il vedem ca e fericit.Iar primavara..eh..primavara e alta poveste..ne-am dezmorti o data cu natura si ne-am face planuri,sperante...
Nu am nimic acum.Doar o familie frumoasa.Dar stiu ca le voi avea si pe celelalte.Fara doar si poate.E doar o chestiune de timp.
Pana atunci, visez...
joi, 7 octombrie 2010
Mexican food
Ooff..greu..v-am zis ca sambata avem seara mexicana,si azi m-am uitat sa vad ce sa gatesc.Frate,daca nu au oamenii astia la feluri de mancare...cu tone de retete..foarte greu sa te opresti doar la cateva.De azi dimineata ma chinui.:D
In final m-am hotarat: quesadillas(suntem mari fani,e bestial aperitivul asta), burritos si churros ca desert.Sa vad si de bauturi,ceva,daca incropesc si vreun suc de cactus, sau trebuie sa ne rezumam la tequilla..:))
De abia astept!:)
In final m-am hotarat: quesadillas(suntem mari fani,e bestial aperitivul asta), burritos si churros ca desert.Sa vad si de bauturi,ceva,daca incropesc si vreun suc de cactus, sau trebuie sa ne rezumam la tequilla..:))
De abia astept!:)
luni, 4 octombrie 2010
Bouzoukia night
Trebuie sa va povestesc despre cum mi-am petrecut seara de sambata.:)
Totul a inceput cand grecul meu de acasa a auzit ca urmeaza sa vina Antonis Remos in Bucuresti,sa concerteze.Fericit, m-a anuntat despre concert si m-a intrebat daca vreau sa merg, cunoscut fiind faptul ca sunt un pic sensibila la tot ce are legatura cu Grecia in afara de mancare.:D Urma sa mai vina si un prieten de-ai lui cu iubita, in fine, se preconiza o seara buna.Am dat semne ca sunt interesata(chiar daca nu eram foarte entuziasmata) si l-a rugat pe prietenul lui sa ne cumpere bilete. Buunn..zis si facut..astea se intamplau acum vreo 2-3 luni.Concertul trebuia initial sa fie in septembrie,parca.Intre timp s-a anuntat ca va fi pe 2 octombrie si s-au pus in vanzare biletele.Am facut si noi rost de ale noastre, insa intre timp finantele au ramas cu mult in urma si ne ajungea cam mult sa plecam,asa ca ne-am hotarat sa vindem biletele, in ideea ca pe langa cei 200 de ron trebuia sa mai dam si pe benzina, mancare,etc. Deci din "hai ca mergem!" am ajuns la "hai ca nu mai mergem!". Ati vazut ca am pus anunt si pe blog, am pus si pe facebook, biletele nu se vindeau.Pentru ca tot dadusem banii pe ele, "hai ca nu mai mergem" se indrepta periculos spre un "hai ca totusi mergem, ca oricum pierdem banii".Sambata dimineata nu vandusem inca biletele,asa ca ne pregatem de drum,eu din ce in ce mai putin incantata,pentru ca intre timp prietenii ceilalti nu mai puteau ajunge,deci urma sa fim doar noi doi,banii in continuare nu ne impingeau de la spate..in fine.
Pe la pranz..surpiza..primim un telefon si gasim sa vindem biletele.:) "nu mai mergem it is". Fa-ti planuri de sambata seara loco, respectiv mexican night.:D
Pe la 3.30 primeste greculmeudeacasadezamagitdarfoaaartenorocos un mail prin care e anuntat ca a castigat un concurs la care participase cu cateva zile inainte si deci are o invitatie pentru doua persoane la concertul Antonis Remos.:D "mergem,mama ma-sii,ca o fi vreun semn daca tot se invarte concertul asta pe langa noi".Asa ca am facut rost si de o sora dornica de distractie si am plecat la drum, putin mai tarziu.
Am ajuns..intrarea trebuia sa fie incepand cu orele 23.00,abia la 23.40 ne-au dat drumul.Nervosi,inghetati, am intrat in club Kristal(noul sediu abia inaugurat) unde am avut parte de o alta dezamagire..erau numai mese, muulte mese inghesuite si toate rezervate, si niciun loc de stat la bar sau prin alata parte.Noroc ca am sot descurcaret si ne-a facut rost de niste locuri super.:)
Trece timpul, trece,trece..clubul se umplea mai ceva ca un pahar de bere vara,dupa un gratar. Pe la 1 noaptea..era full.Dar full, nu mai aveai loc sa arunci un ac.
Noi-in continuare nervosi, ca nu incepuse muzica, ca o apa plata era 15 lei..nimicuri din astea.:) Si pe la 1.30 incepe concertul,direct cu Antonis, cu toate ca intelesesem ca urmau sa mai fie si alti invitati.Nu au mai fost,in afara de o tipa care semana cu Shakira si cu care a cantat el la un moment dat.
Ei..si de aici..totul s-a schimbat.Toti nervii, incordarea, nerabdarea ...totul s-a transformat in cea mai frumoasa petrecere la care am fost vreodata.Pentru ca nu, nu a fost un concert obisnuit,a fost o petrecere la care eram toti prieteni(toti 300 cati eram acolo), la care toata lumea canta, dansa, se imbratisa si se simtea bine.A fost o noapte extraordinara, unde s-a aruncat cu flori, servetele, s-a baut mult(muuult de tot-de unde poate si atmosfera asta:D ) si unde cred ca toata lumea s-a simtit minunat.
S-a terminat la 5 dimineata,cel putin atunci am plecat noi, el era la un bis, noi eram rupti de oboseala,am dormit de la 8.30,cand am ajuns in pat,pana la 10.30,si de atunci tot povestim si recomandam petrecerle grecesti.:) Asa ca va recomand si eu,voua, sa mergeti macar o data la o bouzoukia, sa vedeti cum e.
Totul a inceput cand grecul meu de acasa a auzit ca urmeaza sa vina Antonis Remos in Bucuresti,sa concerteze.Fericit, m-a anuntat despre concert si m-a intrebat daca vreau sa merg, cunoscut fiind faptul ca sunt un pic sensibila la tot ce are legatura cu Grecia in afara de mancare.:D Urma sa mai vina si un prieten de-ai lui cu iubita, in fine, se preconiza o seara buna.Am dat semne ca sunt interesata(chiar daca nu eram foarte entuziasmata) si l-a rugat pe prietenul lui sa ne cumpere bilete. Buunn..zis si facut..astea se intamplau acum vreo 2-3 luni.Concertul trebuia initial sa fie in septembrie,parca.Intre timp s-a anuntat ca va fi pe 2 octombrie si s-au pus in vanzare biletele.Am facut si noi rost de ale noastre, insa intre timp finantele au ramas cu mult in urma si ne ajungea cam mult sa plecam,asa ca ne-am hotarat sa vindem biletele, in ideea ca pe langa cei 200 de ron trebuia sa mai dam si pe benzina, mancare,etc. Deci din "hai ca mergem!" am ajuns la "hai ca nu mai mergem!". Ati vazut ca am pus anunt si pe blog, am pus si pe facebook, biletele nu se vindeau.Pentru ca tot dadusem banii pe ele, "hai ca nu mai mergem" se indrepta periculos spre un "hai ca totusi mergem, ca oricum pierdem banii".Sambata dimineata nu vandusem inca biletele,asa ca ne pregatem de drum,eu din ce in ce mai putin incantata,pentru ca intre timp prietenii ceilalti nu mai puteau ajunge,deci urma sa fim doar noi doi,banii in continuare nu ne impingeau de la spate..in fine.
Pe la pranz..surpiza..primim un telefon si gasim sa vindem biletele.:) "nu mai mergem it is". Fa-ti planuri de sambata seara loco, respectiv mexican night.:D
Pe la 3.30 primeste greculmeudeacasadezamagitdarfoaaartenorocos un mail prin care e anuntat ca a castigat un concurs la care participase cu cateva zile inainte si deci are o invitatie pentru doua persoane la concertul Antonis Remos.:D "mergem,mama ma-sii,ca o fi vreun semn daca tot se invarte concertul asta pe langa noi".Asa ca am facut rost si de o sora dornica de distractie si am plecat la drum, putin mai tarziu.
Am ajuns..intrarea trebuia sa fie incepand cu orele 23.00,abia la 23.40 ne-au dat drumul.Nervosi,inghetati, am intrat in club Kristal(noul sediu abia inaugurat) unde am avut parte de o alta dezamagire..erau numai mese, muulte mese inghesuite si toate rezervate, si niciun loc de stat la bar sau prin alata parte.Noroc ca am sot descurcaret si ne-a facut rost de niste locuri super.:)
Trece timpul, trece,trece..clubul se umplea mai ceva ca un pahar de bere vara,dupa un gratar. Pe la 1 noaptea..era full.Dar full, nu mai aveai loc sa arunci un ac.
Noi-in continuare nervosi, ca nu incepuse muzica, ca o apa plata era 15 lei..nimicuri din astea.:) Si pe la 1.30 incepe concertul,direct cu Antonis, cu toate ca intelesesem ca urmau sa mai fie si alti invitati.Nu au mai fost,in afara de o tipa care semana cu Shakira si cu care a cantat el la un moment dat.
Ei..si de aici..totul s-a schimbat.Toti nervii, incordarea, nerabdarea ...totul s-a transformat in cea mai frumoasa petrecere la care am fost vreodata.Pentru ca nu, nu a fost un concert obisnuit,a fost o petrecere la care eram toti prieteni(toti 300 cati eram acolo), la care toata lumea canta, dansa, se imbratisa si se simtea bine.A fost o noapte extraordinara, unde s-a aruncat cu flori, servetele, s-a baut mult(muuult de tot-de unde poate si atmosfera asta:D ) si unde cred ca toata lumea s-a simtit minunat.
S-a terminat la 5 dimineata,cel putin atunci am plecat noi, el era la un bis, noi eram rupti de oboseala,am dormit de la 8.30,cand am ajuns in pat,pana la 10.30,si de atunci tot povestim si recomandam petrecerle grecesti.:) Asa ca va recomand si eu,voua, sa mergeti macar o data la o bouzoukia, sa vedeti cum e.
vineri, 1 octombrie 2010
Food addict
Mda..that's me.And many others, I know. Dar de mine ma doare.:D Mai nasol e ca imi place si sa gatesc, si culmea necazurilor e ca imi place CE gatesc.:)) Cu mici exceptii,cand gatesc porc(si carnea de porc nu imi place) sau le fac baietilor clatite pe care nu mai pot sa le mananc(de atatea ori am facut)sau gaufre..si chiar briose..la care mi-am facut norma,cred. In rest,imi place tot. O avea legatura si cu faptul ca de obicei gatesc NUMAI ce imi place mie?Hmm..nu s-a demonstrat..
In fine,ideea e ca am perioade in care pot sa ma abtin de la diverse, si perioade in care mi-e pofta si de carcalaci.Stiu,dura comparatia,dar trebuia sa imi revin,ca in timp ce scriam ma gandeam la niste tarte cu fructe.:D
Si,colac peste pupaza, am initiat si un proiect :)) la noi acasa cu seri cu specific.Adica, in fiecare sambata seara gatesc cu specificul unei tari.Am avut seara turceasca, cu ayran, kumpir, kebab si baclavale, unde am ascultat si muzica turceasca..deh..asa se cadea...si am avut ocazia sa port papucii adusi din Turcia de ai mei.:D
Acum ne pregatim de mexicana,cred, ca vroiam sa facem greceasca dar am zis sa mai treaca putin timp sa ne revenim dupa concediu.:D Inca suntem sub influenta Thassosului si vrem sa mai pastram amintirea de acolo vie o perioada,cu mancarea originala.:)
Mda..asa ca indiferent cum o dau, tot cu mancarea ma intalnesc.Noroc cu sport si sanatate, traiasca banda,ca altfel..:)
Dar cum sa te bucuri altfel de viata decat savurandu-i micile placeri?:D
In fine,ideea e ca am perioade in care pot sa ma abtin de la diverse, si perioade in care mi-e pofta si de carcalaci.Stiu,dura comparatia,dar trebuia sa imi revin,ca in timp ce scriam ma gandeam la niste tarte cu fructe.:D
Si,colac peste pupaza, am initiat si un proiect :)) la noi acasa cu seri cu specific.Adica, in fiecare sambata seara gatesc cu specificul unei tari.Am avut seara turceasca, cu ayran, kumpir, kebab si baclavale, unde am ascultat si muzica turceasca..deh..asa se cadea...si am avut ocazia sa port papucii adusi din Turcia de ai mei.:D
Acum ne pregatim de mexicana,cred, ca vroiam sa facem greceasca dar am zis sa mai treaca putin timp sa ne revenim dupa concediu.:D Inca suntem sub influenta Thassosului si vrem sa mai pastram amintirea de acolo vie o perioada,cu mancarea originala.:)
Mda..asa ca indiferent cum o dau, tot cu mancarea ma intalnesc.Noroc cu sport si sanatate, traiasca banda,ca altfel..:)
Dar cum sa te bucuri altfel de viata decat savurandu-i micile placeri?:D
joi, 30 septembrie 2010
Concert Antonis Remos
Sambata, in club Krystal, e seara greceasca, iar invitat de onoare este Antonis Remos. Cine vrea 3 bilete la spectacol sa imi zica, avem noi 3 in plus.:)
marți, 28 septembrie 2010
Thassos related
Acum ca m-am uitat inca o data pe poze mi-a trecut prin cap ca ar putea parea o insula pustie, insa nu e deloc asa.Am pus eu doar pozele cu peisajele,ca alea sunt mai frumoase decat noi la plaja sau noi mancand ca si cum ar fi fost prima oara in viata.
Thassos este o insula mare, mai mare decat Skiathos, unde am fost anul trecut, si mai frumoasa, if I may say. Are portiuni salbatice, unde natura te impresioneza prin ce a desavarsit, si portiuni animate, unde omul a completat frumusetile naturale. Este o insula vesela, plina de viata, insa totodata iti creeaza si impresia ca esti primul care o descopera.
Si chiar daca plecasem in excursia asta fara prea mult entuziasm,m-a impresionat in modul cel mai placut posibil. Au fost cateva zile de relaxare totala,si,foarte important pentru noi,la un pret mic. Cazarea a fost super,mancarea...ca in Grecia..cine a fost macar o data stie la ce ma refer, am facut baie in mare,plaja, unii dintre noi snorkelling :)...totul minunat.
Un singur lucru m-a stresat acolo,pe insula, si stiam dinainte ca va fi asa, dar...what to do? E plin de viespi.Plin.Te certi cu ele parte in parte pe mancare.Partea buna e ca nu ataca nejustificat,daca le lasi in pace nu ai probleme cu ele,dar pe mine, care nu sunt un fan declarat, ma stresau mereu si de abia asteptam sa termin de mancat.Oare de asta m-oi fi ingrasat cu un kil acolo?ca mancam repede?Hmm..ale naibii viespi..:D
In rest..ce sa va mai povestesc...am facut turul insulei de veo 2 ori, ceea ce inseamna ceva, ca are vreo 100 km toata soseaua de coasta, si ne opream din km in km sa facem poze,ca fiecare loc ni se parea si mai frumos decat cel de dinainte.
Inainte sa plecam spre casa am dat o fuga si la JUMBO, cel mai tare magazin de jucarii si nu numai, de unde i-am facut plinul si unui anume baietel.
Concluzia o sa va socheze:e super sa calatoresti!:D E hobby-ul caruia i-as acorda toate resursele mele.
Thassos este o insula mare, mai mare decat Skiathos, unde am fost anul trecut, si mai frumoasa, if I may say. Are portiuni salbatice, unde natura te impresioneza prin ce a desavarsit, si portiuni animate, unde omul a completat frumusetile naturale. Este o insula vesela, plina de viata, insa totodata iti creeaza si impresia ca esti primul care o descopera.
Si chiar daca plecasem in excursia asta fara prea mult entuziasm,m-a impresionat in modul cel mai placut posibil. Au fost cateva zile de relaxare totala,si,foarte important pentru noi,la un pret mic. Cazarea a fost super,mancarea...ca in Grecia..cine a fost macar o data stie la ce ma refer, am facut baie in mare,plaja, unii dintre noi snorkelling :)...totul minunat.
Un singur lucru m-a stresat acolo,pe insula, si stiam dinainte ca va fi asa, dar...what to do? E plin de viespi.Plin.Te certi cu ele parte in parte pe mancare.Partea buna e ca nu ataca nejustificat,daca le lasi in pace nu ai probleme cu ele,dar pe mine, care nu sunt un fan declarat, ma stresau mereu si de abia asteptam sa termin de mancat.Oare de asta m-oi fi ingrasat cu un kil acolo?ca mancam repede?Hmm..ale naibii viespi..:D
In rest..ce sa va mai povestesc...am facut turul insulei de veo 2 ori, ceea ce inseamna ceva, ca are vreo 100 km toata soseaua de coasta, si ne opream din km in km sa facem poze,ca fiecare loc ni se parea si mai frumos decat cel de dinainte.
Inainte sa plecam spre casa am dat o fuga si la JUMBO, cel mai tare magazin de jucarii si nu numai, de unde i-am facut plinul si unui anume baietel.
Concluzia o sa va socheze:e super sa calatoresti!:D E hobby-ul caruia i-as acorda toate resursele mele.
luni, 27 septembrie 2010
luni, 20 septembrie 2010
Plec departe,plec pe Marte
Bine, poate nu chiar pe Marte, ca e putin cam scump,dar departe plec pentru cateva zile.Ma intorc cu poze.Asta sa nu va intrebati de ce nu mai scriu.:)))
Sa aveti o saptamana buna!
Sa aveti o saptamana buna!
vineri, 17 septembrie 2010
Fizica cuantica
Am inceput gradinita.Grupa mijlocie.Ma uit la Razvan, cat de mare s-a facut si cate progrese a facut intr-un an,mai ales in ultima perioada.A inceput sa vorbeasca foarte corect, inca mai poceste unele litere si e tare dragalas, dar incerc sa il indrum sa rosteasca bine,mai ales acum, ca poate sa il zica si pe R.Si chiar daca, pe de o parte, ma bucur ca vorbeste corect ca deh..suntem si noi baieti mari..pe de alta parte sunt putin trista, pentru ca vad cum se indeparteaza incet-incet de dulceata copilariei, devine un baietel din ce in ce mai mare, nu mai e bebele lu' mami alintat.De fapt, alintat mai e..:D dar nu mai e asa mic, adica nu prea mai am eu justificare sa il giugiulesc asa.
In alta dezordine de idei, mergem inainte cu pregatirile de emigrare. Facem planuri, cladim visuri, suntem nerabdatori si emotionati. Si grabiti,sau cel putin eu. Abia astept sa treaca toata perioada asta de asteptare, de intrebari si planuri, sa stim macar unde vom merge :), ca inca nu e sigur, si sa incep sa...ma pregatesc de-adevaratelea. Sa devorez netul de toate informatiile referitoare la tara si orasul respectiv, sa incep sa impachetez...
Imi place viata mea..v-am mai spus? Si ma bucur ca mi-am gasit si omul cu care sa fac nebunii. Noi plecam venim, vindem tot, cumparam, toate astea in decurs de ani sau de o zi.Acum facem cheltuieli nejustificate(eh..vorba vine,toate sunt justificate cu varf si-ndesat:D), acum o luam de la lingura...si e frumos asa.Nimic nu e monoton in viata noastra.Nice!
Avem niste cunostinte care au, dupa definitia dictionarului, o viata perfecta.Mai multe familii. Familie, copii, masini, case frumoase, liniste,pace si intelegere.Boooring! Ma credeti ca nu as da nicio zi din viata mea pentru o viata ca a lor?Si nu ma refer ca nu as vrea ce au ei, nu sunt ipocrita.Doar ca lor lipseste ceva..nu stiu ce..sarea si piperul.Viata lor se rezuma la casa, munca, zi de zi.Fac aceleasi lucruri in fiecare zi, nu calatoresc decat foarte rar, nu fac cheltuieli nebunesti, nu..nu isi traiesc viata la maxim, din punctul meu de vedere. Parca..nu gresesc niciodata,asa..parca totul e conform planului.
Pai eu nu am spatiu pe blog sa scriu cate tampenii am facut singura sau cu D.. De cate ori nu am stat cu inima miica-mititica pentru ca nu stiam cum se va termina.:D
Cate aventuri..ehe..frumos. Nu vreau sa devin melodramatica, dar imi place sa ma gandesc mereu ca in orice moment se va sfarsi viata mea, as muri fericita ca am trait frumos.Fara regrete.
In fine, mesajul acestui post nu se vrea nici pe departe unul trist, dimpotriva.Simt ca incepe un nou capitol in viata noastra si chiar daca las in urma multe lucruri frumoase, oameni dragi, a sosit momentul sa evoluam.Cel putin asa zicem acum.:D
Si ca tot a venit vorba(nuu, nu am adus-o eu,a venit singura) de oameni dragi pe care ii las in urma, m-am bucurat mult( si uite ca as fi vrut sa ii zic ei prima lucrul asta, acum o sa il citeasca aici) cand cea mai fina si prietena buna a mea mi-a zis ca pe de o parte se bucura pentru noi ca plecam, pe de alta parte ii pare rau.Ca o sa ii fie dor.Si ieri o alta prietena mi-a zis acelasi luru.Era trista ca plec a zis ca cine ii mai organizeaza pe ei la intalniri(:) e vorba de fosti colegi de generala) si cand i-am zis ca ii pot organiza si de departe,a zis ca nu va fi la fel.:)
Pentru mine conteaza mult lucrurile astea, ma impresioneaza. E frumos sa stii ca oamenii tin la tine.Adica..na..o banuiala exista, dar e frumos sa ai si confirmare.;)
Si gata postul pe ziua de azi.Sa vad ce titlu ii pun.Poate ii pun Bianca Dragusanu, m-am scos la trafic.:) Si pentru ca sunt o adevarata vrajitoare a cuvintelor, uite cum ma leg si de ultimul lucru pe care mai vreau sa vi-l spun azi. Ca veni vorba de trafic..:D..cine are cel mai celebru fin care a pozat-o pe Anca Turcasiu? Cine, cine?Moi, se stie. V-am spus ca e talentat, dar daca mai e nevoie de dovezi, voila! Mai intrati pe site o data.:)
Gata, mi-am facut norma la scris pentru azi!V-am pupat!
In alta dezordine de idei, mergem inainte cu pregatirile de emigrare. Facem planuri, cladim visuri, suntem nerabdatori si emotionati. Si grabiti,sau cel putin eu. Abia astept sa treaca toata perioada asta de asteptare, de intrebari si planuri, sa stim macar unde vom merge :), ca inca nu e sigur, si sa incep sa...ma pregatesc de-adevaratelea. Sa devorez netul de toate informatiile referitoare la tara si orasul respectiv, sa incep sa impachetez...
Imi place viata mea..v-am mai spus? Si ma bucur ca mi-am gasit si omul cu care sa fac nebunii. Noi plecam venim, vindem tot, cumparam, toate astea in decurs de ani sau de o zi.Acum facem cheltuieli nejustificate(eh..vorba vine,toate sunt justificate cu varf si-ndesat:D), acum o luam de la lingura...si e frumos asa.Nimic nu e monoton in viata noastra.Nice!
Avem niste cunostinte care au, dupa definitia dictionarului, o viata perfecta.Mai multe familii. Familie, copii, masini, case frumoase, liniste,pace si intelegere.Boooring! Ma credeti ca nu as da nicio zi din viata mea pentru o viata ca a lor?Si nu ma refer ca nu as vrea ce au ei, nu sunt ipocrita.Doar ca lor lipseste ceva..nu stiu ce..sarea si piperul.Viata lor se rezuma la casa, munca, zi de zi.Fac aceleasi lucruri in fiecare zi, nu calatoresc decat foarte rar, nu fac cheltuieli nebunesti, nu..nu isi traiesc viata la maxim, din punctul meu de vedere. Parca..nu gresesc niciodata,asa..parca totul e conform planului.
Pai eu nu am spatiu pe blog sa scriu cate tampenii am facut singura sau cu D.. De cate ori nu am stat cu inima miica-mititica pentru ca nu stiam cum se va termina.:D
Cate aventuri..ehe..frumos. Nu vreau sa devin melodramatica, dar imi place sa ma gandesc mereu ca in orice moment se va sfarsi viata mea, as muri fericita ca am trait frumos.Fara regrete.
In fine, mesajul acestui post nu se vrea nici pe departe unul trist, dimpotriva.Simt ca incepe un nou capitol in viata noastra si chiar daca las in urma multe lucruri frumoase, oameni dragi, a sosit momentul sa evoluam.Cel putin asa zicem acum.:D
Si ca tot a venit vorba(nuu, nu am adus-o eu,a venit singura) de oameni dragi pe care ii las in urma, m-am bucurat mult( si uite ca as fi vrut sa ii zic ei prima lucrul asta, acum o sa il citeasca aici) cand cea mai fina si prietena buna a mea mi-a zis ca pe de o parte se bucura pentru noi ca plecam, pe de alta parte ii pare rau.Ca o sa ii fie dor.Si ieri o alta prietena mi-a zis acelasi luru.Era trista ca plec a zis ca cine ii mai organizeaza pe ei la intalniri(:) e vorba de fosti colegi de generala) si cand i-am zis ca ii pot organiza si de departe,a zis ca nu va fi la fel.:)
Pentru mine conteaza mult lucrurile astea, ma impresioneaza. E frumos sa stii ca oamenii tin la tine.Adica..na..o banuiala exista, dar e frumos sa ai si confirmare.;)
Si gata postul pe ziua de azi.Sa vad ce titlu ii pun.Poate ii pun Bianca Dragusanu, m-am scos la trafic.:) Si pentru ca sunt o adevarata vrajitoare a cuvintelor, uite cum ma leg si de ultimul lucru pe care mai vreau sa vi-l spun azi. Ca veni vorba de trafic..:D..cine are cel mai celebru fin care a pozat-o pe Anca Turcasiu? Cine, cine?Moi, se stie. V-am spus ca e talentat, dar daca mai e nevoie de dovezi, voila! Mai intrati pe site o data.:)
Gata, mi-am facut norma la scris pentru azi!V-am pupat!
vineri, 27 august 2010
Anunt umanitar
Vreau sa imi pun silicoane.Rau de tot.Asa ca va rog pe voi,cei cu suflet sensibil,iubitori de frumos din toate colturile, uniti-va si ajutati-ma sa imi implinesc visul.
Stiu ca e criza, asa ca am facut eu prima un sacrificiu si am renuntat la alea de 5000 la doctorul meu preferat ( :D),si m-am oprit la unele de 2000,second hand, probabil, dar inteleg ca traversam o perioada grea si vin in intampinarea acestei probleme.
Asa ca hai sa dam mana cu mana si sa strangem 2000 de euro(o excursie mai acatarii), sa incercam sa facem lumea putin mai buna si un omulet cu mult mai fericit.(da, intamplator sunt eu omuletul,dar asta nu inseamna ca nu as fi pledat si pentru altcineva daca mi se cerea ;) )
Astept solicitarile pentru datele contului.:)
Irinel,daca citesti,stiu ca tie iti face placere sa tunezi,poate faci o exceptie si ajuti si o persoana necunoscuta.Promit ca iti crosetez un pulover din ala 3/4,cum iti place tie.
Va multumesc,
subsemnata
Stiu ca e criza, asa ca am facut eu prima un sacrificiu si am renuntat la alea de 5000 la doctorul meu preferat ( :D),si m-am oprit la unele de 2000,second hand, probabil, dar inteleg ca traversam o perioada grea si vin in intampinarea acestei probleme.
Asa ca hai sa dam mana cu mana si sa strangem 2000 de euro(o excursie mai acatarii), sa incercam sa facem lumea putin mai buna si un omulet cu mult mai fericit.(da, intamplator sunt eu omuletul,dar asta nu inseamna ca nu as fi pledat si pentru altcineva daca mi se cerea ;) )
Astept solicitarile pentru datele contului.:)
Irinel,daca citesti,stiu ca tie iti face placere sa tunezi,poate faci o exceptie si ajuti si o persoana necunoscuta.Promit ca iti crosetez un pulover din ala 3/4,cum iti place tie.
Va multumesc,
subsemnata
marți, 24 august 2010
Cocks
Ei..zic sa pun titlul in engleza,sa mai atrag si amatorii/toarele de hard core pe blog.:D
Ca daca scriam in romana,respectiv cocosi..ca despre asta vreau sa vorbesc azi, poate nu erau asa multi interesati.:) Si cum este un subiect atat de important, nu mi-am permis sa las sa se intample asta.
Asadar...recunosc, nu mi-a placut prea mult scoala, si am fost si bolnava multi ani si nu prea mergeam pe acolo.Dar asta mai tarziu,la liceu,respectiv facultate.In generala insa, mai frecventam.Si parca imi amintesc eu asa...zic parca deoarece a fost demult,tare demult...parca imi amintesc cum ca as fi invatat despre cocosi ca ei...zic cucurigu(nu stiu sigur daca exista un verb specific,vezi,iar lacune,ntzzntzzntzz) doar dimineata,la prima ora, sa le,si anume, trezeasca pe gaini.:) Ce sa faca cu ele dupa aia, e alta poveste, dar vorbim intr-un episod mai amplu.:D
Si deci ca ei ar trebui sa faca galagie doar dimineata.Foaarte dimineata.In jur de 6,dupa calculele mele. Ceea ce e foarte bine, caci pe cine deranjeaza un cucurigel mic la ora aia, nu?
Ei bine, nu.Ori nu e adevarat ce stiam eu, ori eu am in cartier un cocos special. Pentru ca acesta, cocosul de la mine din cartier, adicatelea de la casa de langa scara noastra..ei bine..cucurigeste non stop. Dimineata, la pranz,seara..fara numar.Practic, cu asta se ocupa..mai putin cu gainile..din cate vad eu pe geamul de la baie.:D
Stiti,la el cu zgomotele e ca la mine cu travaliul.Un mit.Eu stiam despre travaliu ca dupa ce incepe,durerea e la juma de ora,apoi din ce in ce mai des,pana ajunge la 10 minute,la 5..etc..decat ca la mine cand au inceput durerile...sa te tii..nici ca m-au mai lasat.Asa si cu cucosul din povestea noastra.El a inceput sa zica un cucurigu timid dimineata,si..nu a mai tacut.O avea naibii vreo punguta cu doi bani de recuperat si nu reuseste sa se faca inteles.
In fine, ideea e ca e un cocos foarte activ...vocal.Si va intreb eu pe voi..is this normal?Nu de alta,sa sun la protectia animalelor,poate nu se simte bine si pot sa fac ceva pentru el...
Ca daca scriam in romana,respectiv cocosi..ca despre asta vreau sa vorbesc azi, poate nu erau asa multi interesati.:) Si cum este un subiect atat de important, nu mi-am permis sa las sa se intample asta.
Asadar...recunosc, nu mi-a placut prea mult scoala, si am fost si bolnava multi ani si nu prea mergeam pe acolo.Dar asta mai tarziu,la liceu,respectiv facultate.In generala insa, mai frecventam.Si parca imi amintesc eu asa...zic parca deoarece a fost demult,tare demult...parca imi amintesc cum ca as fi invatat despre cocosi ca ei...zic cucurigu(nu stiu sigur daca exista un verb specific,vezi,iar lacune,ntzzntzzntzz) doar dimineata,la prima ora, sa le,si anume, trezeasca pe gaini.:) Ce sa faca cu ele dupa aia, e alta poveste, dar vorbim intr-un episod mai amplu.:D
Si deci ca ei ar trebui sa faca galagie doar dimineata.Foaarte dimineata.In jur de 6,dupa calculele mele. Ceea ce e foarte bine, caci pe cine deranjeaza un cucurigel mic la ora aia, nu?
Ei bine, nu.Ori nu e adevarat ce stiam eu, ori eu am in cartier un cocos special. Pentru ca acesta, cocosul de la mine din cartier, adicatelea de la casa de langa scara noastra..ei bine..cucurigeste non stop. Dimineata, la pranz,seara..fara numar.Practic, cu asta se ocupa..mai putin cu gainile..din cate vad eu pe geamul de la baie.:D
Stiti,la el cu zgomotele e ca la mine cu travaliul.Un mit.Eu stiam despre travaliu ca dupa ce incepe,durerea e la juma de ora,apoi din ce in ce mai des,pana ajunge la 10 minute,la 5..etc..decat ca la mine cand au inceput durerile...sa te tii..nici ca m-au mai lasat.Asa si cu cucosul din povestea noastra.El a inceput sa zica un cucurigu timid dimineata,si..nu a mai tacut.O avea naibii vreo punguta cu doi bani de recuperat si nu reuseste sa se faca inteles.
In fine, ideea e ca e un cocos foarte activ...vocal.Si va intreb eu pe voi..is this normal?Nu de alta,sa sun la protectia animalelor,poate nu se simte bine si pot sa fac ceva pentru el...
joi, 19 august 2010
And...I'm back...
Special pentru cele mai fidele cititoare ale mele, Ruxx si Manu, care ma cearta mereu ca nu scriu.:) Na, ca o sa scriu azi, chiar daca pana in secunda asta habar n-am despre ce.
Stiu ca am cam lipsit, nu pot sa spun ca am avut vreun motiv serios...doar daca se pune lipsa de chef...
Dar despre ce naiba sa scriu? Despre faptul ca m-am saturat de tara asta definitiv? De tot ce se intampla in ea si de oamenii din ea? De tragediile pe care le vad la televizor,atunci cand il aprind?
M-am saturat de tot,si de abia astept sa plecam. Pentru ca da, vreau sa plecam iar.O sa mai incercam o data, in alta parte acum,si sper sa fie mai bine. Nu mai e nimic aici sa-mi placa, in afara de prieteni si de...confortul psihic pe care ti-l da faptul ca esti printre ai tai, in locurile natale.
In rest...nimic nu constituie un avantaj.Vreau ca Razvan sa creasca si sa traiasca intr-o tara in care sa nu ii fie frica.Sa nu ne fie frica.De oameni, de spitale, de scoli,de nimic. Sa poata sa mearga la scoala si sa invete ceva, sa poata sa mearga la un spital (Doamne-fereste sa aiba nevoie,dar daca va fi cazul) si sa nu imi fie frica de vreun tratament abuziv care sa il nenoroceasca, sa poata sa mearga pe strada si sa nu ii fie frica sa manance bataie doar pentru ca nu ii place cuiva fata lui. Sa traim o viata normala si linistita, fara nervi in trafic, fara manele si cocalari, printese, regine si mame omizi.Mi-e scarba de tot ce ne inconjoara aici, acum, si nu ii dau nicio sansa tarii niciodata.Nu in urmatorii 5000 de ani, ci niciodata.
Ei?Sa mai scriu?:) Mai bine ma opresc aici, oricum ma agit degeaba,si vorbele nu conteaza. La fapte,taticule!
Altfel?Toate bune?
Stiu ca am cam lipsit, nu pot sa spun ca am avut vreun motiv serios...doar daca se pune lipsa de chef...
Dar despre ce naiba sa scriu? Despre faptul ca m-am saturat de tara asta definitiv? De tot ce se intampla in ea si de oamenii din ea? De tragediile pe care le vad la televizor,atunci cand il aprind?
M-am saturat de tot,si de abia astept sa plecam. Pentru ca da, vreau sa plecam iar.O sa mai incercam o data, in alta parte acum,si sper sa fie mai bine. Nu mai e nimic aici sa-mi placa, in afara de prieteni si de...confortul psihic pe care ti-l da faptul ca esti printre ai tai, in locurile natale.
In rest...nimic nu constituie un avantaj.Vreau ca Razvan sa creasca si sa traiasca intr-o tara in care sa nu ii fie frica.Sa nu ne fie frica.De oameni, de spitale, de scoli,de nimic. Sa poata sa mearga la scoala si sa invete ceva, sa poata sa mearga la un spital (Doamne-fereste sa aiba nevoie,dar daca va fi cazul) si sa nu imi fie frica de vreun tratament abuziv care sa il nenoroceasca, sa poata sa mearga pe strada si sa nu ii fie frica sa manance bataie doar pentru ca nu ii place cuiva fata lui. Sa traim o viata normala si linistita, fara nervi in trafic, fara manele si cocalari, printese, regine si mame omizi.Mi-e scarba de tot ce ne inconjoara aici, acum, si nu ii dau nicio sansa tarii niciodata.Nu in urmatorii 5000 de ani, ci niciodata.
Ei?Sa mai scriu?:) Mai bine ma opresc aici, oricum ma agit degeaba,si vorbele nu conteaza. La fapte,taticule!
Altfel?Toate bune?
miercuri, 18 august 2010
vineri, 30 iulie 2010
But..it's us...you know? Me and you...
Ati spus sau auzit vreodata asta?Inainte de a va desparti de persoana cu care ati impartit multe de-a lungul anilor?Sau poate chiar pe o perioada mai scurta?
E...argumentul suprem..ultima incercare de a aduce inapoi persoana pe care inca o mai iubesti..ultima sansa data relatiei voastre...cand nimic nu pare sa mai functioneze...
"E vorba de noi, stii?Tu si eu..." Ca si cum,daca lumea va stie impreuna si va asociaza in fiecare discutie, e interzis sa rupi legatura asta..sacra.Nu e voie, pentru ca oamenii s-au obisnuit asa,si...si nu e voie,pur si simplu.
Ati fost mereu priviti ca un cuplu model, chiar daca in spatele usilor inchise viata nu era chiar roz, dar oamenii va stiau impreuna, va stiau Yin si Yang, si asta va dadea incredere. Si simpla evocare a numelor voastre impreuna aduce in fata amintiri placute, imagini de neuitat, bucurii traite doar de voi doi.Tu si el/ea...
Probabil ca este doar o nostalgie feminina, probabil ca barbatii nu se leaga de amanuntul asta, dar pentru o femeie care inca iubeste este, in momentul respectiv, ceva important.
Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare.Da,am zis si eu o data asta, probabil am si auzit-o, insa am intalnit de curand intr-un film replica asta si mi-a starnit nostalgii.Din fericire, la mine relatia a continuat.Din pacate,la ei nu....
E...argumentul suprem..ultima incercare de a aduce inapoi persoana pe care inca o mai iubesti..ultima sansa data relatiei voastre...cand nimic nu pare sa mai functioneze...
"E vorba de noi, stii?Tu si eu..." Ca si cum,daca lumea va stie impreuna si va asociaza in fiecare discutie, e interzis sa rupi legatura asta..sacra.Nu e voie, pentru ca oamenii s-au obisnuit asa,si...si nu e voie,pur si simplu.
Ati fost mereu priviti ca un cuplu model, chiar daca in spatele usilor inchise viata nu era chiar roz, dar oamenii va stiau impreuna, va stiau Yin si Yang, si asta va dadea incredere. Si simpla evocare a numelor voastre impreuna aduce in fata amintiri placute, imagini de neuitat, bucurii traite doar de voi doi.Tu si el/ea...
Probabil ca este doar o nostalgie feminina, probabil ca barbatii nu se leaga de amanuntul asta, dar pentru o femeie care inca iubeste este, in momentul respectiv, ceva important.
Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare.Da,am zis si eu o data asta, probabil am si auzit-o, insa am intalnit de curand intr-un film replica asta si mi-a starnit nostalgii.Din fericire, la mine relatia a continuat.Din pacate,la ei nu....
marți, 13 iulie 2010
La multi ani,dragostea mea!
Astazi a fost ziua ta,mami, si asa cum am facut si anul trecut, si azi vreau sa iti scriu cateva cuvinte pentru atunci cand vei invata sa citesti.
Ei bine..uite ca au trecut 4 ani de cand ma tot minunez de tine, iubirea mea, si ma bucur ca am fost atat de norocosi incat sa te avem pe tine. Tu esti tot ce mi-am putut inchipui mai frumos pe lumea asta, si poate ceva in plus. Si reusesti de fiecare data sa ma faci fericita doar cu o privire.
Mami vrea sa iti zica astazi,cand ai implinit 4 anisori,ca e tare mandra de tine si de tot ce aduci in viata noastra. Sunt mandra de fiecare lucru pe care il spui sau faci, si inca nu s-a inventat motivul ala pentru care sa stau suparata pe tine.Si asta scriu acum, cand inca nu stii sa citesti, si ca atare nu poti sa profiti de informatia asta.;)
Ca te iubesc deja nu cred ca mai are rost sa iti spun, in parte pentru ca iti zic in fiecare zi de mii de ori si apoi pentru ca, din nou, cuvintele mi se par prea sarace pentru a descrie ce simt cu adevarat.
Important este ca tu sa stii,mami, ca tot ce imi doresc eu acum si in fiecare zi este ca tu sa fii sanatos, si noi pe langa tine sa ne putem bucura unii de altii. E tot ce imi doresc.
La multi ani, iubirea mea,sa fii fericit toata viata asa cum ai fost astazi si cum incercam sa te facem in fiecare zi!
Ei bine..uite ca au trecut 4 ani de cand ma tot minunez de tine, iubirea mea, si ma bucur ca am fost atat de norocosi incat sa te avem pe tine. Tu esti tot ce mi-am putut inchipui mai frumos pe lumea asta, si poate ceva in plus. Si reusesti de fiecare data sa ma faci fericita doar cu o privire.
Mami vrea sa iti zica astazi,cand ai implinit 4 anisori,ca e tare mandra de tine si de tot ce aduci in viata noastra. Sunt mandra de fiecare lucru pe care il spui sau faci, si inca nu s-a inventat motivul ala pentru care sa stau suparata pe tine.Si asta scriu acum, cand inca nu stii sa citesti, si ca atare nu poti sa profiti de informatia asta.;)
Ca te iubesc deja nu cred ca mai are rost sa iti spun, in parte pentru ca iti zic in fiecare zi de mii de ori si apoi pentru ca, din nou, cuvintele mi se par prea sarace pentru a descrie ce simt cu adevarat.
Important este ca tu sa stii,mami, ca tot ce imi doresc eu acum si in fiecare zi este ca tu sa fii sanatos, si noi pe langa tine sa ne putem bucura unii de altii. E tot ce imi doresc.
La multi ani, iubirea mea,sa fii fericit toata viata asa cum ai fost astazi si cum incercam sa te facem in fiecare zi!
miercuri, 7 iulie 2010
Doamne ajuta! :)
Azi am vazut o batranica (la vreo 70 de ani) superstitioasa. Bine, toti batraneii(si nu numai) sunt superstitiosi, dar ce m-a amuzat a fost ca respectiva batranica si-a facut cruce de trei ori dupa ce i-a trecut o pisica prin fata. Mi s-a parut dragut, si m-am gandit la mine, care in ciuda faptului ca am incercat sa renunt la toate superstitiile cu care fusesem indoctrinata, a mai ramas una de care nu pot sa scap, pentru ca s-a format reflexul.
Si m-am imaginat peste vreo 40 de ani pasind, ca si acum, pe o canalizare cu 6 orificii (tot atatea cate litere are numele meu :p) si zicand repede in gand:Stop norocul meu!
Si m-am imaginat peste vreo 40 de ani pasind, ca si acum, pe o canalizare cu 6 orificii (tot atatea cate litere are numele meu :p) si zicand repede in gand:Stop norocul meu!
miercuri, 30 iunie 2010
luni, 28 iunie 2010
Amsterdam
Pai cum sa incep?Mi-a placut Amsterdamul.Mult de tot.Si asta din mai multe puncte de vedere.In primul rand pentru verdeata.E un oras verde, cu apa, copaci, ciripit de pasarele si liniste.Si curatenie,desigur.Si cum eu sunt fan toate astea, nu aveam cum sa nu ma indragostesc de el.
Apoi..Red Light District.:D Libertatea la ea acasa, dupa toate definitiile.Sex, droguri, prostitutie,toate asa legale incat nu mai pare nimic iesit din comun.Si cu toate astea, nimic nu te face sa nu te simti sigur. Si asta nu pentru ca ar fi plin de politie, cum citisem pe net inainte sa ajungem acolo,dar pentru ca pur si simplu nu venea nimeni la tine, oricat de drogat sau beat ar fi fost,sa te deranjeze.Fiecare isi vedea de treaba lui,ceea ce era foarte ok.
Mancare buna, accesibila, preturi bune si la hainute(chiar daca nu erau reduceri inca), viata relaxata si frumoasa.
Dupa Amsterdam am fost si prin Rotterdam, apoi am plecat spre Belgia, unde am inceput cu Anvers, am continuat cu Bruges si am terminat cu Bruxelles.
Pe scurt, Rotterdamul este foarte frumos,modern,cu cladiri inalte si noi, gen Dubai dar varianta populata.:)La fel de curat, ne-a facut o impresie buna,mai ales partii conservatoare a grupului,care l-a ales in favoarea Amsterdamului.:) Eu si cu partea mai tanara :D am ramas la prima varianta,orasul-in-care-poti-face-orice-si-tot-in-legalitate-esti.
Bruges-ul este un oras frumos spre foarte frumos, de basm,dar foarte scump.Mancarea aproape dubla fata de Amsterdam, hainele de 3 ori mai scumpe,dar merita vizitat o data pentru aerul sau boem.
Si, in final, Bruxelles, capitala europeana atat de discutata care mie nu mi-a lasat nici pe departe o impresie fantastica.Murdar pana la extrema, aglomerat(nu ca asta ar fi de rau neaparat), cu tot felul de oameni, tot felul de cersetori(guess ce nationalitate aveau?)
In fine,azi nu prea am talent (sau chef) la scris,asa ca las imaginile sa vorbeasca de la sine.Enjoy!
Amsterdam
Apoi..Red Light District.:D Libertatea la ea acasa, dupa toate definitiile.Sex, droguri, prostitutie,toate asa legale incat nu mai pare nimic iesit din comun.Si cu toate astea, nimic nu te face sa nu te simti sigur. Si asta nu pentru ca ar fi plin de politie, cum citisem pe net inainte sa ajungem acolo,dar pentru ca pur si simplu nu venea nimeni la tine, oricat de drogat sau beat ar fi fost,sa te deranjeze.Fiecare isi vedea de treaba lui,ceea ce era foarte ok.
Mancare buna, accesibila, preturi bune si la hainute(chiar daca nu erau reduceri inca), viata relaxata si frumoasa.
Dupa Amsterdam am fost si prin Rotterdam, apoi am plecat spre Belgia, unde am inceput cu Anvers, am continuat cu Bruges si am terminat cu Bruxelles.
Pe scurt, Rotterdamul este foarte frumos,modern,cu cladiri inalte si noi, gen Dubai dar varianta populata.:)La fel de curat, ne-a facut o impresie buna,mai ales partii conservatoare a grupului,care l-a ales in favoarea Amsterdamului.:) Eu si cu partea mai tanara :D am ramas la prima varianta,orasul-in-care-poti-face-orice-si-tot-in-legalitate-esti.
Bruges-ul este un oras frumos spre foarte frumos, de basm,dar foarte scump.Mancarea aproape dubla fata de Amsterdam, hainele de 3 ori mai scumpe,dar merita vizitat o data pentru aerul sau boem.
Si, in final, Bruxelles, capitala europeana atat de discutata care mie nu mi-a lasat nici pe departe o impresie fantastica.Murdar pana la extrema, aglomerat(nu ca asta ar fi de rau neaparat), cu tot felul de oameni, tot felul de cersetori(guess ce nationalitate aveau?)
In fine,azi nu prea am talent (sau chef) la scris,asa ca las imaginile sa vorbeasca de la sine.Enjoy!
Amsterdam
Bunul simt...eheee...demult...
Inainte sa pun poze din excursia din care ne-am intors de muult timp am un lucru pe care ma tot chinui sa il scriu de ceva timp.So it's now or never.:)
A observat cineva(dintre cei ce sofeaza) cum la trecerile de pietoni intotdeauna oamenii in varsta sunt cei ce se grabesc sa treaca, sa nu deranjeze,si aproape alearga de la un capat la altul,pe cand pi..tipoancele merg agale de parca trecerea ar fi proprietate personala de la taticul si mamica lor?
Serios vorbesc..la noi asa e.Dupa ce am observat asta am inceput sa urmaresc anume sa vad daca m-am inselat sau nu,si in 90 la suta din cazuri asa e.
Batranica ce isi cara sacosele goneste abia tragandu-si sufletul iar pisi isi numara pasii parca incercand sa vada cat de incet poate sa traverseze.
A observat cineva(dintre cei ce sofeaza) cum la trecerile de pietoni intotdeauna oamenii in varsta sunt cei ce se grabesc sa treaca, sa nu deranjeze,si aproape alearga de la un capat la altul,pe cand pi..tipoancele merg agale de parca trecerea ar fi proprietate personala de la taticul si mamica lor?
Serios vorbesc..la noi asa e.Dupa ce am observat asta am inceput sa urmaresc anume sa vad daca m-am inselat sau nu,si in 90 la suta din cazuri asa e.
Batranica ce isi cara sacosele goneste abia tragandu-si sufletul iar pisi isi numara pasii parca incercand sa vada cat de incet poate sa traverseze.
vineri, 11 iunie 2010
Si inca ceva
Am doua probleme pe ordinea zilei,fara legatura intre ele,dar la fel de suparatoare.:)
1. Pentru ca sunt o gospodina aproape desavarsita :D m-am apucat sa imi cultiv plante aromatice pe balcon. Am luat doua tipuri, mi-am cumparat pamant de flori, le-am udat la doua zile, le-am ferit de musculite, le-am aratat dragostea mea, si iata ca a venit vremea sa culeg roadele.In curand o sa pot sa tai din ele si sa pun in mancare.
Acum..am o singura problema:nu mai tin minte ce-am cultivat.:D Sa mor daca mai stiu ce plante sunt.Stiu ca nu sunt menta, cimbru si nici rozmarin,pentru ca de astea cumpar si stiu cum arata.Ce am eu insa....nu seamana cu nimic din ce stiu eu.
Asa ca tre sa caut un atlas botanic,ceva..sa vad ce am crescut la san.Nu de alta, dar e destul de important sa stiu ce pun in mancare, sa nu modific gusturile.:)
So...asta e.Doar daca nu e cineva extraordinar de talentat la plante aromatice, caz in care as putea sa fac poza la ce am eu pe balcon si voi sa recunoasteti personajele.:)
....muzica ambientala ca sa iesiti din starea indusa de plantele mele aromatice si ne indreptam incet spre a doua situatie...
2. Mie imi plac glumele.Tare.Si eu, pe persoana fizica, sunt glumeata.Asa ca inteleg o parte din ele.Insa e o mica mare diferenta intre glumele bune si alea idioate.
Cum ar fi sa scoti tubul de vopsea blonda din cutie si sa pui unul cu vopsea saten inchis.Gluma asta nu mi se pare buna, mai ales ca nu aveam(de acum cu siguranta o sa fiu mai atenta) obiceiul sa verific daca e acelasi cod si pe cutie si pe tub.
Si ieri am fost sa imi iau vopsea, doar pentru radacini, sa imi protejez podoaba.:)
Si dupa 10 minute de la aplicare mi-am dat seama ca se inchide,si se inchide,si nu se mai opreste.Asa ca am dat fuga si m-am spalat pe cap..insa din pacate prea tarziu, ca deja eram culoarea maturii folosite...
Asa ca nu am ras deloc, idiotule sau mai degreba idioato care ai facut gluma asta.Ca daca te-ar duce capul o secunda ai constientiza ca daca pui o vopsea inchisa la culoare pe parul blond reprezinta aproape o infractiune. Asa ca un calduros drop dead, din partea mea.
Si azi ma duc sa imi iau vopsea cu factor de decolorare,sa incerc sa refac traseul initiatic si sa trec relativ neobservata in excursia ce va sa vie.
1. Pentru ca sunt o gospodina aproape desavarsita :D m-am apucat sa imi cultiv plante aromatice pe balcon. Am luat doua tipuri, mi-am cumparat pamant de flori, le-am udat la doua zile, le-am ferit de musculite, le-am aratat dragostea mea, si iata ca a venit vremea sa culeg roadele.In curand o sa pot sa tai din ele si sa pun in mancare.
Acum..am o singura problema:nu mai tin minte ce-am cultivat.:D Sa mor daca mai stiu ce plante sunt.Stiu ca nu sunt menta, cimbru si nici rozmarin,pentru ca de astea cumpar si stiu cum arata.Ce am eu insa....nu seamana cu nimic din ce stiu eu.
Asa ca tre sa caut un atlas botanic,ceva..sa vad ce am crescut la san.Nu de alta, dar e destul de important sa stiu ce pun in mancare, sa nu modific gusturile.:)
So...asta e.Doar daca nu e cineva extraordinar de talentat la plante aromatice, caz in care as putea sa fac poza la ce am eu pe balcon si voi sa recunoasteti personajele.:)
....muzica ambientala ca sa iesiti din starea indusa de plantele mele aromatice si ne indreptam incet spre a doua situatie...
2. Mie imi plac glumele.Tare.Si eu, pe persoana fizica, sunt glumeata.Asa ca inteleg o parte din ele.Insa e o mica mare diferenta intre glumele bune si alea idioate.
Cum ar fi sa scoti tubul de vopsea blonda din cutie si sa pui unul cu vopsea saten inchis.Gluma asta nu mi se pare buna, mai ales ca nu aveam(de acum cu siguranta o sa fiu mai atenta) obiceiul sa verific daca e acelasi cod si pe cutie si pe tub.
Si ieri am fost sa imi iau vopsea, doar pentru radacini, sa imi protejez podoaba.:)
Si dupa 10 minute de la aplicare mi-am dat seama ca se inchide,si se inchide,si nu se mai opreste.Asa ca am dat fuga si m-am spalat pe cap..insa din pacate prea tarziu, ca deja eram culoarea maturii folosite...
Asa ca nu am ras deloc, idiotule sau mai degreba idioato care ai facut gluma asta.Ca daca te-ar duce capul o secunda ai constientiza ca daca pui o vopsea inchisa la culoare pe parul blond reprezinta aproape o infractiune. Asa ca un calduros drop dead, din partea mea.
Si azi ma duc sa imi iau vopsea cu factor de decolorare,sa incerc sa refac traseul initiatic si sa trec relativ neobservata in excursia ce va sa vie.
Poze serbare
Am pus si pe Facebook,dar nu strica..:)
Asa a fost ariciul nostru la serbare,unde vreau sa mentionez ca s-a descurcat admirabil.:)
Asa a fost ariciul nostru la serbare,unde vreau sa mentionez ca s-a descurcat admirabil.:)
marți, 8 iunie 2010
Cam atat.
Nu stiu daca am mai scris aici,dar la serbarea de sfarsit de an Razvan e arici.Si pe cat de dragut pare personajul,pe atat de greu mi s-a parut de facut rost de costum.Pe net am gasit doar vreo 2 costume, oribile amandoua, asa ca m-am hotarat sa ii fac.Norocul meu a fost ca am o colega de munca ce a facut croitorie vreo 17 ani asa ca m-a ajutat cu taiatul si cusutul costumului, dupa care mie mi-a revenit partea migaloasa:cusutul tepilor.S de vreo doua zile cos doar la tepii de pe cap, ca pe aia de pe corp i-am rezolvat mai usor.
Inteleg acum de ce vrea toata lumea sa fie print/printesa.:)Pai.. i-ai trantit un costum pe care il gasesti usor la magazinele de profil si ai scapat de-o grija.Ce mare lucru sa gasesti un costumas frumusel imbunatatit pe ici pe colo cu elemente princiare?:) Ariciul, tata, e mare arta.Aricii sunt deosebiti. Cu botul alungit, cu ochisorii ca doa margelute(ups..ghici cum are ochii si costumul nostru?:) )si cu milioane..dar ce zic eu milioane..catralioane de tepi..:)
In fine..maine e evenimentul,si sper sa iasa bine si sa nu aiba domnul pogonici emotii,ca stiu eu o anumita mama care sigur va avea.
Dupa care o sa plecam in concediu(luni) si ma intorc cu forte proaspete pe 21.Asta sa nu ziceti ca nu v-am zis!
Fiti cuminti!
Inteleg acum de ce vrea toata lumea sa fie print/printesa.:)Pai.. i-ai trantit un costum pe care il gasesti usor la magazinele de profil si ai scapat de-o grija.Ce mare lucru sa gasesti un costumas frumusel imbunatatit pe ici pe colo cu elemente princiare?:) Ariciul, tata, e mare arta.Aricii sunt deosebiti. Cu botul alungit, cu ochisorii ca doa margelute(ups..ghici cum are ochii si costumul nostru?:) )si cu milioane..dar ce zic eu milioane..catralioane de tepi..:)
In fine..maine e evenimentul,si sper sa iasa bine si sa nu aiba domnul pogonici emotii,ca stiu eu o anumita mama care sigur va avea.
Dupa care o sa plecam in concediu(luni) si ma intorc cu forte proaspete pe 21.Asta sa nu ziceti ca nu v-am zis!
Fiti cuminti!
marți, 1 iunie 2010
Tantarul
Tantarul este o specie de insecta adaptata la mediul urban.La unele specii, la femela, nu se produce maturizarea oualor fara consumarea sangelui de mamifere. Femelele pot trai pana la 24 de ore, maxim o saptamana, iar masculii pana la 3 saptamani, mai ales daca sunt in apropierea apelor.
Am inceput sa citesc despre tantari, sa invat despre ei, sa ii cunosc...sa stiu ce e in mintea aia diabolica a lor,pentru ca nu ii mai suport.Asa ca vreau sa ii distrug.Eu prima, inainte sa ma distruga ei.Psihologic.:D Ca au inceput deja.
Vreau sa inteleg cum se pot ascunde atat de repede cand aprind lumina si mai ales UNDE se ascund de nu ii gasesc nici cu infrarosii.(Nu, nu am infrarosii, dar mi-ar placea .Poate fac o investitie, sa ii prind pe nemernici mai usor).
Azi noapte, de exemplu, am avut parte de sport extrem. Mosquito hunting.O ora intreaga ne-am chinuit, si eu si sarbatoritul(LA MULTI AAANI, honey-bunny) sa prindem un bazaitor pe care il simteam, il auzeam, si cand aprindeam lumina...puf!Disparea. Si da-i,si lupta, neicusorule, cauta-l pe infractor...nimic..parca il inghitea pamantul.
Abia dupa o ora, dupa mai multe strategii puse la punct de doua minti obosite si razbunatoare, am reusit sa il prindem.Ce mai bucurie,ce mai imbratisari, ce mai felicitari...mai ceva ca de Ziua Independentei la americani.
In fine..pe la 1.10 am reusit sa ne relaxam si sa ne intindem iar oasele obosite si ale unora imbatranite(LA MULTI AAANI!:D) si sa ne spunem, pentru a 10-a oara, noapte buna.
La nici 5 minute dupa, ce se aude in linistea noptii si respectiv in urechile mele fine si obsedate de zgomotul cu pricina? Mhmm..Bzzzzzzz....
Un altul, probabil ca o femela care vroia sa se reproduca...sau..ma rog..sa maturizeze niste oua...s-a gandit sa o faca exact atunci si asta cu ajutorul meu.Asa ca dupa ce m-a ciupit de spate mai cauta ceva marfa, sa duca si acasa,la copilasi, probabil. Am aprins iar lumina, ochii deja imi scanteiau ca in serialele cu extraterestri(as cita unul, dar nu le urmaresc si nu stiu niciun titlu :D) cand ...Poc!Norocul a dat peste mine si ceasul mortii peste femela insetata de sange si paac! i-am tras una dragutei care se asezase exact langa capul meu.
L-am trezit pe sarbatorit pentru a-mi fi partas la victoria repurtata asa rapid...si in sfarsit m-am culcat.
Dar azi m-am trezit cu un plan.O sa citesc despre ei, o sa ajung sa patrund in mintea lor, sa stiu ce si cum gandesc, si cand le e lumea mai draga...Vaf-vaf!O sa ii extermin.
Da-da,asa o sa fac.Bine, ar mai fi si planul ala cu plasele de tantari, dar ala nu functioneaza intotdeauna.Si nici ala cu pastilele Raid nu a parut sa functioneze aseara,pentru ca astia sunt generatia Cernobal, s-au obisnuit cu toate.Trebuie gasit ceva mai puternic.
Hmm..ma duc sa ma mai documentez.Va tin la curent.Nopti linistite, pana atunci!
Am inceput sa citesc despre tantari, sa invat despre ei, sa ii cunosc...sa stiu ce e in mintea aia diabolica a lor,pentru ca nu ii mai suport.Asa ca vreau sa ii distrug.Eu prima, inainte sa ma distruga ei.Psihologic.:D Ca au inceput deja.
Vreau sa inteleg cum se pot ascunde atat de repede cand aprind lumina si mai ales UNDE se ascund de nu ii gasesc nici cu infrarosii.(Nu, nu am infrarosii, dar mi-ar placea .Poate fac o investitie, sa ii prind pe nemernici mai usor).
Azi noapte, de exemplu, am avut parte de sport extrem. Mosquito hunting.O ora intreaga ne-am chinuit, si eu si sarbatoritul(LA MULTI AAANI, honey-bunny) sa prindem un bazaitor pe care il simteam, il auzeam, si cand aprindeam lumina...puf!Disparea. Si da-i,si lupta, neicusorule, cauta-l pe infractor...nimic..parca il inghitea pamantul.
Abia dupa o ora, dupa mai multe strategii puse la punct de doua minti obosite si razbunatoare, am reusit sa il prindem.Ce mai bucurie,ce mai imbratisari, ce mai felicitari...mai ceva ca de Ziua Independentei la americani.
In fine..pe la 1.10 am reusit sa ne relaxam si sa ne intindem iar oasele obosite si ale unora imbatranite(LA MULTI AAANI!:D) si sa ne spunem, pentru a 10-a oara, noapte buna.
La nici 5 minute dupa, ce se aude in linistea noptii si respectiv in urechile mele fine si obsedate de zgomotul cu pricina? Mhmm..Bzzzzzzz....
Un altul, probabil ca o femela care vroia sa se reproduca...sau..ma rog..sa maturizeze niste oua...s-a gandit sa o faca exact atunci si asta cu ajutorul meu.Asa ca dupa ce m-a ciupit de spate mai cauta ceva marfa, sa duca si acasa,la copilasi, probabil. Am aprins iar lumina, ochii deja imi scanteiau ca in serialele cu extraterestri(as cita unul, dar nu le urmaresc si nu stiu niciun titlu :D) cand ...Poc!Norocul a dat peste mine si ceasul mortii peste femela insetata de sange si paac! i-am tras una dragutei care se asezase exact langa capul meu.
L-am trezit pe sarbatorit pentru a-mi fi partas la victoria repurtata asa rapid...si in sfarsit m-am culcat.
Dar azi m-am trezit cu un plan.O sa citesc despre ei, o sa ajung sa patrund in mintea lor, sa stiu ce si cum gandesc, si cand le e lumea mai draga...Vaf-vaf!O sa ii extermin.
Da-da,asa o sa fac.Bine, ar mai fi si planul ala cu plasele de tantari, dar ala nu functioneaza intotdeauna.Si nici ala cu pastilele Raid nu a parut sa functioneze aseara,pentru ca astia sunt generatia Cernobal, s-au obisnuit cu toate.Trebuie gasit ceva mai puternic.
Hmm..ma duc sa ma mai documentez.Va tin la curent.Nopti linistite, pana atunci!
vineri, 28 mai 2010
Vine o zi...
Ce trist trebuie sa fie cand, dupa ce ai crescut alaturi de cineva, ti-ai petrecut o buna parte din viata alaturi de persoanele respective, acestia incep sa moara...
In prima instanta, suferi pentru ca sunt apropiatii tai, pentru ca ati fost impreuna la bine si la greu, ati impartit aceeasi paine si ati trecut impreuna peste tristeti si bucurii.Au fost alaturi de tine cand te-ai casatorit, cand ai avut copii, cand ai divortat sau cand ai cununat...Ati ras impreuna, ati plans cand ati avut necazuri, v-ati impartasit secrete...
Si suferi pentru ca stii ca in urma lor ramane un gol pe care nu il va mai putea umple nimeni.Nu mai esti la varsta la care sa iti faci prieteni si, mai mult, prietenii de o viata nu se pot inlocui. Acum sunt mult mai putine persoane pe care le poti suna atunci cand ai o greutate pe care nu vrei sau nu poti sa o impartasesti familiei.
Si apoi te loveste o idee si mai dureroasa: tu...urmezi...Daca cei din generatia ta au inceput sa se stinga, unul cate unul...nu va mai trece mult pana nu vei merge si tu printre ei...Si atunci te napadeste o tristete si mai mare, pentru ca realizezi ca nu iti mai ajunge timpul sa faci tot ce ti-ai propus, ca oricat de pregatit crezi ca esti, de fapt nu stii nimic despre asta si ca nici nu vrei sa afli inca..Si ti se face frica...frica de faptul ca te va lua pe nepregatite...Si ca nu vei apuca sa iti iei adio de la cei dragi...
Si iti dai seama ca viata nu e decat o notiune de timp...ca tot ce cladesti ani de zile dispare intr-o clipa...tot ce ai reprezentat tu pe un pamant pe care l-ai simtit al tau o sa se surpe ca un castel de nisip.Si ca nu pleci nici cu casele tale, nici cu masinile, nici cu bijuteriile adunate atat de greu...Doar cu un sentiment..de implinire, daca ai fost fericit, daca ai stiut sa iti traiesti viata, sa te bucuri de tot ce iti poate oferi ea, sau de tristete, daca ai lasat-o sa se scurga pe langa tine...
Si atunci...tot ce mai conteaza sunt amintirile acelea care iti umplu inima de bucurie ale zilelor ce te-au facut sa razi cu pofta, sa plangi cu pasiune, sa iubesti din tot sufletul...
Si incerci sa iti traiesti restul zilelor impacat.Si linistit. Ca atunci cand o sa vina momentul,sa fii...pregatit.
RIP, Jean Constantin!
In prima instanta, suferi pentru ca sunt apropiatii tai, pentru ca ati fost impreuna la bine si la greu, ati impartit aceeasi paine si ati trecut impreuna peste tristeti si bucurii.Au fost alaturi de tine cand te-ai casatorit, cand ai avut copii, cand ai divortat sau cand ai cununat...Ati ras impreuna, ati plans cand ati avut necazuri, v-ati impartasit secrete...
Si suferi pentru ca stii ca in urma lor ramane un gol pe care nu il va mai putea umple nimeni.Nu mai esti la varsta la care sa iti faci prieteni si, mai mult, prietenii de o viata nu se pot inlocui. Acum sunt mult mai putine persoane pe care le poti suna atunci cand ai o greutate pe care nu vrei sau nu poti sa o impartasesti familiei.
Si apoi te loveste o idee si mai dureroasa: tu...urmezi...Daca cei din generatia ta au inceput sa se stinga, unul cate unul...nu va mai trece mult pana nu vei merge si tu printre ei...Si atunci te napadeste o tristete si mai mare, pentru ca realizezi ca nu iti mai ajunge timpul sa faci tot ce ti-ai propus, ca oricat de pregatit crezi ca esti, de fapt nu stii nimic despre asta si ca nici nu vrei sa afli inca..Si ti se face frica...frica de faptul ca te va lua pe nepregatite...Si ca nu vei apuca sa iti iei adio de la cei dragi...
Si iti dai seama ca viata nu e decat o notiune de timp...ca tot ce cladesti ani de zile dispare intr-o clipa...tot ce ai reprezentat tu pe un pamant pe care l-ai simtit al tau o sa se surpe ca un castel de nisip.Si ca nu pleci nici cu casele tale, nici cu masinile, nici cu bijuteriile adunate atat de greu...Doar cu un sentiment..de implinire, daca ai fost fericit, daca ai stiut sa iti traiesti viata, sa te bucuri de tot ce iti poate oferi ea, sau de tristete, daca ai lasat-o sa se scurga pe langa tine...
Si atunci...tot ce mai conteaza sunt amintirile acelea care iti umplu inima de bucurie ale zilelor ce te-au facut sa razi cu pofta, sa plangi cu pasiune, sa iubesti din tot sufletul...
Si incerci sa iti traiesti restul zilelor impacat.Si linistit. Ca atunci cand o sa vina momentul,sa fii...pregatit.
RIP, Jean Constantin!
miercuri, 26 mai 2010
Cumpar timp.
Da,da..vreau sa cumpar timp.Nu stiu cat ar putea costa, si nici cui ar trebui sa ma adresez,dar daca stiti pe cineva care ma poate ajuta, v-as ramane recunoscatoare.
Pai..cum sa incep..Mereu m-am gandit ca daca ar fi sa ilustrez cumva viata mea, ea ar reprezenta o fuga continua. Asa o simt eu.Ca si cum as fi mereu in galop, cu mici pauze de respiro.
Nu, asta nu e deloc ceva ce nu imi convine, dimpotriva, imi place la nebunie sa traiesc fiecare secunda a vietii, insa am mereu senzatia ca nu imi ajunge timpul sa fac tot ce imi doresc.Mereu raman restante, datorii care vin din urma si imi bat in geam.Si eu alerg, alerg incontinuu si nu reusesc sa le fac pe toate.
De exemplu, zilele astea trebuie sa : termin colectia, sa imi fac un alt magazin virtual, sa ii fac lui Razvan costumul de arici pentru gradinita, sa repetam pentru serbare, sa fac curatenie generala, sa spal, sa calc, sa fac mancare(asta e printre cele zilnice), sa termin o traducere, sa vin si la munca, sa fac banda, sa pregatesc ziua de 1 iunie(la dublu :) ), sa fac pregatiri pentru ziua de nastere a lui Razvan si multe altele care sunt absolut normale in viata de zi cu zi.
E clar ca ziua se termina prea repede pentru mine.:)Asta in conditiile in care mai iesim si la plimbare,ca acum e frumos afara si se intuneca si tarziu, sau in care vrem sa mai mergem si la un film,sau macar sa il vedem acasa, si in care vrem sa ne reapucam de lectiile de greaca.:)
Eh..la vita e bella, though...doar ca..am nevoie de mai mult tiiimp!!!
Deeci? E oare cineva/care sa-mi poata da/Asa ceva macar de ziua mea?
Pai..cum sa incep..Mereu m-am gandit ca daca ar fi sa ilustrez cumva viata mea, ea ar reprezenta o fuga continua. Asa o simt eu.Ca si cum as fi mereu in galop, cu mici pauze de respiro.
Nu, asta nu e deloc ceva ce nu imi convine, dimpotriva, imi place la nebunie sa traiesc fiecare secunda a vietii, insa am mereu senzatia ca nu imi ajunge timpul sa fac tot ce imi doresc.Mereu raman restante, datorii care vin din urma si imi bat in geam.Si eu alerg, alerg incontinuu si nu reusesc sa le fac pe toate.
De exemplu, zilele astea trebuie sa : termin colectia, sa imi fac un alt magazin virtual, sa ii fac lui Razvan costumul de arici pentru gradinita, sa repetam pentru serbare, sa fac curatenie generala, sa spal, sa calc, sa fac mancare(asta e printre cele zilnice), sa termin o traducere, sa vin si la munca, sa fac banda, sa pregatesc ziua de 1 iunie(la dublu :) ), sa fac pregatiri pentru ziua de nastere a lui Razvan si multe altele care sunt absolut normale in viata de zi cu zi.
E clar ca ziua se termina prea repede pentru mine.:)Asta in conditiile in care mai iesim si la plimbare,ca acum e frumos afara si se intuneca si tarziu, sau in care vrem sa mai mergem si la un film,sau macar sa il vedem acasa, si in care vrem sa ne reapucam de lectiile de greaca.:)
Eh..la vita e bella, though...doar ca..am nevoie de mai mult tiiimp!!!
Deeci? E oare cineva/care sa-mi poata da/Asa ceva macar de ziua mea?
luni, 10 mai 2010
Chestii zise lunea
Pentru ca in weekend am fost la nunta- s-au casatorit mai tinerii nostri prieteni Ruxandra si Florin, carora le urez si aici Casa de Piatra si sa se iubeasca etern-si prin urmare am pierdut o noapte, ma chinui sa recuperez de atunci cu somnul si cred ca abia diseara o sa intru pe fagas normal.
Aaahh..unde e tineretea aia cu nopti nedormite si agitate pe care nu le simteam defel a doua zi...acum pentru o noapte nedormita trebuie sa trag vreo 3 zile sa imi revin.Par example, duminica am dormit de vreo 3 ori. De la 5 dimineata, dupa ce ne-am intors de la nunta, pana pe la 10.30, apoi de la vreo 12.30 la 14.30 si seara de la vreo 23.00 pana..azi dimineata la 7.45. Si azi dimineata tot aratam si ma comportam ca un/o zombie.:)Nici acum nu pot spune ca sunt din cale-afara de prietenoasa, dar macar nu casc.Big important.
Nici vremea nu ma ajuta din cale-afara, e innorat si destul de rece..sau cel putin asa pare din birou...
Acum stau si ma gandesc ce bine ar fi daca s-ar intampla cum zice Razvan:"Mami, cand o sa te faci tu mica, o sa bei iar lapte?"
Bine, nu pe motiv de lapte, dar ar fi bine sa traim, la cerere, strania poveste a lui Benjamin Button,nu?
O saptamana buna va doresc!
Aaahh..unde e tineretea aia cu nopti nedormite si agitate pe care nu le simteam defel a doua zi...acum pentru o noapte nedormita trebuie sa trag vreo 3 zile sa imi revin.Par example, duminica am dormit de vreo 3 ori. De la 5 dimineata, dupa ce ne-am intors de la nunta, pana pe la 10.30, apoi de la vreo 12.30 la 14.30 si seara de la vreo 23.00 pana..azi dimineata la 7.45. Si azi dimineata tot aratam si ma comportam ca un/o zombie.:)Nici acum nu pot spune ca sunt din cale-afara de prietenoasa, dar macar nu casc.Big important.
Nici vremea nu ma ajuta din cale-afara, e innorat si destul de rece..sau cel putin asa pare din birou...
Acum stau si ma gandesc ce bine ar fi daca s-ar intampla cum zice Razvan:"Mami, cand o sa te faci tu mica, o sa bei iar lapte?"
Bine, nu pe motiv de lapte, dar ar fi bine sa traim, la cerere, strania poveste a lui Benjamin Button,nu?
O saptamana buna va doresc!
joi, 6 mai 2010
FYI
Pentru cine nu crede ca e posibil- in conditiile in care dormi imbracat in pantaloni de trening, tricou, bluzon si totosi de lana cu Mos Craciun, invelit cu pilota pufoasa si dardaind in continuare de frig vreo 2 ore pana te incalzesti-sa te bazaie un tantar toata noaptea si sa te si ciupeasca cu pofta, pot sa depun marturie cu mana pe Coran.
vineri, 30 aprilie 2010
duminică, 25 aprilie 2010
Prima oara
Am emotii. E pentru prima oara cand fac asta. Am tot amanat, pentru ca vroiam sa fiu sigura ca sunt pregatita. Dar gata. Nu mai vreau sa astept. O fac azi. cred ca sunt pregatita, si te-am ales pe tine, pentru ca am incredere ca o sa ai grija de mine, sa nu ma doara. Mi-ai promis ca o sa fii bland, mi-ai zis ca daca ma doare ne oprim si ca vei face tot posibilul sa se termine repede.In cateva zile va fi totul doar o amintre, si sigur data viitoare nu imi va mai fi frica.
Hai, ce mai astepti, sa incepem! iti fac un semn discret cand simt ca nu mai pot,da?Gata. Sunt pregatita.Hai!Nuu!Stai. Nu stau bine, sa ma asez mai confortabil.Acum.Da. Poti sa incepi. Ah!E rece. Asa trebuie sa fie? Rece? Poate pana ma obisnuiesc. Da, uite ca e mai bine, nu mai mi se pare asa rau. Dar..ma doare!Ma doareee!Vreau sa te opresti!Cum abia am inceput?Pai daca ma doare?Mi-ai zis ca o sa ai rabdare cu mine, ti-am zis ca e prima oara. Mi-e frica, tii minte? Stiu ca la tine e ceva normal deja, dar eu...Hai,sa mai incercam o data!O sa fiu mai cuminte de data asta, promit!Uite, incerc sa ma gandesc la altceva...Ce o sa fac dupa...Probabil ca nimic. Cred ca o sa dorm putin, pentru ca o sa fiu epuizata..Poate chiar o sa...aaaau!Ma doare iar!Opreste-te!Te roog, opreste-te!Nu mai vreau!Daca stiam ca o sa fie asa....Hai, zi-mi ceva frumos, sa ma inveselesti...nu rade de mine...asa sunt eu,mai sensibila...nu exagerez...
Biine..hai..inca o data.Vreau sa mergem pana la capat, nu ne putem opri acum.Mai dureaza muult?Vreau acasa la mine, in patul meu!Aaau!
Gata?S-a terminat?A iesit?Ce bine!Stai, nu pleca!Unde te duci?vreau sa o mai vad o data!Vaaai..Ce mare si frumoasa e!Pot sa o pastrez eu?Pot?Nu iti scoti maseaua de minte in fiecare zi!
Hai, ce mai astepti, sa incepem! iti fac un semn discret cand simt ca nu mai pot,da?Gata. Sunt pregatita.Hai!Nuu!Stai. Nu stau bine, sa ma asez mai confortabil.Acum.Da. Poti sa incepi. Ah!E rece. Asa trebuie sa fie? Rece? Poate pana ma obisnuiesc. Da, uite ca e mai bine, nu mai mi se pare asa rau. Dar..ma doare!Ma doareee!Vreau sa te opresti!Cum abia am inceput?Pai daca ma doare?Mi-ai zis ca o sa ai rabdare cu mine, ti-am zis ca e prima oara. Mi-e frica, tii minte? Stiu ca la tine e ceva normal deja, dar eu...Hai,sa mai incercam o data!O sa fiu mai cuminte de data asta, promit!Uite, incerc sa ma gandesc la altceva...Ce o sa fac dupa...Probabil ca nimic. Cred ca o sa dorm putin, pentru ca o sa fiu epuizata..Poate chiar o sa...aaaau!Ma doare iar!Opreste-te!Te roog, opreste-te!Nu mai vreau!Daca stiam ca o sa fie asa....Hai, zi-mi ceva frumos, sa ma inveselesti...nu rade de mine...asa sunt eu,mai sensibila...nu exagerez...
Biine..hai..inca o data.Vreau sa mergem pana la capat, nu ne putem opri acum.Mai dureaza muult?Vreau acasa la mine, in patul meu!Aaau!
Gata?S-a terminat?A iesit?Ce bine!Stai, nu pleca!Unde te duci?vreau sa o mai vad o data!Vaaai..Ce mare si frumoasa e!Pot sa o pastrez eu?Pot?Nu iti scoti maseaua de minte in fiecare zi!
joi, 22 aprilie 2010
Smiley face
Ieri am avut o zi buna. In ordinea importantei, va prezint faptele care au dus la un final fericit al zilei:
1. Am castigat un elefant la Farmville, dupa lupte seculare ce au durat vreo cateva zile. Mi-l doream mult si nici macar nu mai speram la el,cand hop!Am castigat o campanie. :) Cine stie, cunoaste!Nu mai insist sa nu trezesc invidii.:D
2. Am facut rezervarile pentru concediul din iunie.O sa plecam in Amsterdam (ieeii..happy muffins..) si vreo 2-3 zile prin Belgia. De abia astept.:)
3. Mi-am cumparat o pereche de pantaloni pe care mi-o doream de mult.:)
Asa ca seara s-a incheiat cu un zambet pe buze. Acum mai trebuie sa facem si rost de bani pentru excursie..sa se incheie si concediul cu un zambet pe buze,si totul o s fie bine!:D Eh..speranta moare ultima.:)
Gata.Ma pregatesc de plecare,ca acus mi se termina programul..si nu vreau statuie.:D
1. Am castigat un elefant la Farmville, dupa lupte seculare ce au durat vreo cateva zile. Mi-l doream mult si nici macar nu mai speram la el,cand hop!Am castigat o campanie. :) Cine stie, cunoaste!Nu mai insist sa nu trezesc invidii.:D
2. Am facut rezervarile pentru concediul din iunie.O sa plecam in Amsterdam (ieeii..happy muffins..) si vreo 2-3 zile prin Belgia. De abia astept.:)
3. Mi-am cumparat o pereche de pantaloni pe care mi-o doream de mult.:)
Asa ca seara s-a incheiat cu un zambet pe buze. Acum mai trebuie sa facem si rost de bani pentru excursie..sa se incheie si concediul cu un zambet pe buze,si totul o s fie bine!:D Eh..speranta moare ultima.:)
Gata.Ma pregatesc de plecare,ca acus mi se termina programul..si nu vreau statuie.:D
marți, 20 aprilie 2010
Da, sunt bogata...:)
Zilele trecute mi-am aranjat putin bijuteriile si, printre zecile de zdranganele colorate am gasit si vreo 2-3 ..maxim 4..bijuterii din aur.Galben,ca asa se purta pe vremea aia.Cand primeam eu aur,ca de cumparat nu am cumparat niciodata. Pentru ca nu mi-a placut niciodata aurul. Si nici bijuteriile scumpe, diamante sau alte pretioase.
Asa ca bijuteriile noastre de aur sunt foarte putine si fiecare are o poveste. Si eu le-am selectat in doua categorii, una in care am pus cateva bijuterii pe care am considerat ca le voi putea purta vreodata(nu le-am purtat si nici nu cred ca se mai pune problema) si una in care am pus vechiturile, in ideea ca le vom da vreodata la vreun schimb,ceva.Nici pe alea nu le-am mai deschis.
Insa, departe de valoarea lor materiala care nu cred sa depaseasca o excursie de doua zile de 1 mai la bulgari, spuneam ca mi-au trezit amintiri. Pentru ca acolo se afla lantisorul primit de la colegele de liceu cand am implinit 18 ani (tii minte,Laura?) si ele dragutele au pus bani mai multe(imi amintesc si ca au unit alta gasca pentru asta) si mi-au luat un lantic frumos cu un medalion in forma de steluta. Cum as putea sa ma despart de amintirea asta vreodata?
Nu stiu de ce, dar inainte(o mai fi si acum?) era ideea asta ca aurul e bun sa fie in casa, ca reprezinta valoare ..daca aveai aur erai cumva asigurat pentru zile negre.:D Asa ca tot in punguta asta a mea se mai afla si bratara pe care am primit-o de la taica-meu cand m-am maritat. O bratara uratica, pe care am purtat-o doar in ziua nuntii,dar care imi e la fel de draga ca si lantul primit de la sotul meu cu aceeasi ocazie si cerceii daruiti de soacra-mea, tot cu prilejul nuntii.
Parca retraiesc emotia zile respective, cu taica-meu scotand bratara dintr-o punguta, vizibil emotionat, de parca avea bijuteriile reginei, iar D. la randul lui chinuindu-se sa inchida lantisorul pe care il alesesem impreuna cu cateva zile mai inainte.A! Si draguta de soacra-mea, facand ochii mari cand a vazut ce cercei mi-am luat din banii dati de ea pentru eveniment.:) "Asa mici?":)
Tot acolo mai erau cele doua bratari pe care le-a primit Razvan cand s-a nascut, identice, una de la ai mei si una de la socri, amandoua perechile inca dezamagite ca nu le-a purtat niciodata.:) Ei inca nu inteleg de ce nu le gasim frumoase si..folositoare.
A! Si bratara de aur primita de sotul meu cadou la 18 ani(:D) din care am rupt cat pentru doua verighete si un inel de logodna...
Amintiri, mai pretioase decat orice aur de pe pamant...ma uit la ele si incep sa inteleg adevarata lor valoare..nicidecum materiala, asa cum am crezut atata timp...ci sentimentala, multa mai draga si importanta.
Asa ca bijuteriile noastre de aur sunt foarte putine si fiecare are o poveste. Si eu le-am selectat in doua categorii, una in care am pus cateva bijuterii pe care am considerat ca le voi putea purta vreodata(nu le-am purtat si nici nu cred ca se mai pune problema) si una in care am pus vechiturile, in ideea ca le vom da vreodata la vreun schimb,ceva.Nici pe alea nu le-am mai deschis.
Insa, departe de valoarea lor materiala care nu cred sa depaseasca o excursie de doua zile de 1 mai la bulgari, spuneam ca mi-au trezit amintiri. Pentru ca acolo se afla lantisorul primit de la colegele de liceu cand am implinit 18 ani (tii minte,Laura?) si ele dragutele au pus bani mai multe(imi amintesc si ca au unit alta gasca pentru asta) si mi-au luat un lantic frumos cu un medalion in forma de steluta. Cum as putea sa ma despart de amintirea asta vreodata?
Nu stiu de ce, dar inainte(o mai fi si acum?) era ideea asta ca aurul e bun sa fie in casa, ca reprezinta valoare ..daca aveai aur erai cumva asigurat pentru zile negre.:D Asa ca tot in punguta asta a mea se mai afla si bratara pe care am primit-o de la taica-meu cand m-am maritat. O bratara uratica, pe care am purtat-o doar in ziua nuntii,dar care imi e la fel de draga ca si lantul primit de la sotul meu cu aceeasi ocazie si cerceii daruiti de soacra-mea, tot cu prilejul nuntii.
Parca retraiesc emotia zile respective, cu taica-meu scotand bratara dintr-o punguta, vizibil emotionat, de parca avea bijuteriile reginei, iar D. la randul lui chinuindu-se sa inchida lantisorul pe care il alesesem impreuna cu cateva zile mai inainte.A! Si draguta de soacra-mea, facand ochii mari cand a vazut ce cercei mi-am luat din banii dati de ea pentru eveniment.:) "Asa mici?":)
Tot acolo mai erau cele doua bratari pe care le-a primit Razvan cand s-a nascut, identice, una de la ai mei si una de la socri, amandoua perechile inca dezamagite ca nu le-a purtat niciodata.:) Ei inca nu inteleg de ce nu le gasim frumoase si..folositoare.
A! Si bratara de aur primita de sotul meu cadou la 18 ani(:D) din care am rupt cat pentru doua verighete si un inel de logodna...
Amintiri, mai pretioase decat orice aur de pe pamant...ma uit la ele si incep sa inteleg adevarata lor valoare..nicidecum materiala, asa cum am crezut atata timp...ci sentimentala, multa mai draga si importanta.
vineri, 16 aprilie 2010
Continuare
Din ciclul intrebarilor existentiale si ca o urmare (fara vreo alta discutie intre timp) a revelatiei de acum doua zile, Razvan m-a intrebat azi cum mi-a taiat mie doctorul tzatzica sa imi puna laptele, si sa ii mai zic o data sa ma taie, ca vrea iar lapte direct de la sursa.:)
Well..am tras aer in piept(ca lapte nu puteam) si i-am explicat ca nu mi-a pus niciun doctor laptele acolo ci ca din momentul in care el a aparut in burtica mea ele au inceput sa produca lapte ca sa il pot hrani.A facut ochii mari si s-a indepartat ganditor...semn ca zilele urmatoare ma loveste sigur cu intrebarea de care ma tem acum pentru ca nu am un raspuns adaptat.:D Cum a ajuns el in burtica...
E bine ca o ia descrescator, am timp sa ma pregatesc...:)
Well..am tras aer in piept(ca lapte nu puteam) si i-am explicat ca nu mi-a pus niciun doctor laptele acolo ci ca din momentul in care el a aparut in burtica mea ele au inceput sa produca lapte ca sa il pot hrani.A facut ochii mari si s-a indepartat ganditor...semn ca zilele urmatoare ma loveste sigur cu intrebarea de care ma tem acum pentru ca nu am un raspuns adaptat.:D Cum a ajuns el in burtica...
E bine ca o ia descrescator, am timp sa ma pregatesc...:)
Mo*3r F&c43rs!
Oooo..traficul rutier...acest subiect generos...aceasta never ending story...SI pentru ca majoritatea timpului sunt cu Razvan in masina si ma frustrez din cauza ca nu pot injura..nici macar vorbi urat..iaca inca un motiv pentru care ma bucur ca am blog.Sa ii bag pe BOII aia unde le e locul(poate vor si ei ca Razvan sa intre iar in burtica..:)) ).
Si prin BOI inteleg,desigur, si VACI, vitei si orice alta ruda apropiata. Si vreau sa ii nominalizez pe cei ce nu semnalizeaza niciodata, si se hotarasc sa intre in fata ta brusc, pe cei ce merg pe banda a doua (sau a treia) cu 20 la ora si bineinteles pe preferatii mei,cei ce accelereaza ca nebunii si fac cinspe manevre periculoase sa te depaseasca pentru a pune frana la stop, 50 de metri mai in fata. Lor as vrea sa le umplu frigiderul cu dedicatie, poate au nevoie de...merinde...
As dori,totodata, sa ii amintesc si pe aia de claxoneaza cand inca mai sunt 3 secunde de rosu, si,mai nou,am vazut ca e o alta moda...meseriasii care depasesc mereu coloana de masini de la stop sa treaca in fata pleaca nu cu o secunda,doua,mai devreme,cum faceau pana acum, ci..cu 10!!!Tot in aceasta categorie, de prosti care trec in fata tuturor,sunt aia care sunt atat de imbecili incat atunci cand se face verde trebuie sa ii claxonezi ca uita sa mai plece.
Eu mai am o categorie de preferati..oamenii cu Dacie.:D Dacie veche.Foarte veche.Atat de veche incat nu ar mai trebui sa circule pe strazi, if you ask me.Ei bine, astia sunt cei mai intepati.Tin inca strans cu dintii de valorile patriei, asa de tare incat nu ar renunta la harbul lor pentru ca "Dacia e cea mai buna" si continua sa polueze soselele.Si, bonus, ies cu masina iarna cand e ditamai zapada,gheata si conditia meteo nefavorabila.Si dupa aia se chinuie sa o scoata de prin vreun maldar de zapada, incurcand,evident,pe toata lumea.
Pentru toti, deci,mu...mmulta(ma scuzati, ma inecasem) sanatate, dar ca pietoni!
Un mesaj special si din partea sora-mii: Nu va mai enervati pe oamenii care fac scoala de soferi!Ei abia invata!Voi ce scuza aveti?
Si prin BOI inteleg,desigur, si VACI, vitei si orice alta ruda apropiata. Si vreau sa ii nominalizez pe cei ce nu semnalizeaza niciodata, si se hotarasc sa intre in fata ta brusc, pe cei ce merg pe banda a doua (sau a treia) cu 20 la ora si bineinteles pe preferatii mei,cei ce accelereaza ca nebunii si fac cinspe manevre periculoase sa te depaseasca pentru a pune frana la stop, 50 de metri mai in fata. Lor as vrea sa le umplu frigiderul cu dedicatie, poate au nevoie de...merinde...
As dori,totodata, sa ii amintesc si pe aia de claxoneaza cand inca mai sunt 3 secunde de rosu, si,mai nou,am vazut ca e o alta moda...meseriasii care depasesc mereu coloana de masini de la stop sa treaca in fata pleaca nu cu o secunda,doua,mai devreme,cum faceau pana acum, ci..cu 10!!!Tot in aceasta categorie, de prosti care trec in fata tuturor,sunt aia care sunt atat de imbecili incat atunci cand se face verde trebuie sa ii claxonezi ca uita sa mai plece.
Eu mai am o categorie de preferati..oamenii cu Dacie.:D Dacie veche.Foarte veche.Atat de veche incat nu ar mai trebui sa circule pe strazi, if you ask me.Ei bine, astia sunt cei mai intepati.Tin inca strans cu dintii de valorile patriei, asa de tare incat nu ar renunta la harbul lor pentru ca "Dacia e cea mai buna" si continua sa polueze soselele.Si, bonus, ies cu masina iarna cand e ditamai zapada,gheata si conditia meteo nefavorabila.Si dupa aia se chinuie sa o scoata de prin vreun maldar de zapada, incurcand,evident,pe toata lumea.
Pentru toti, deci,mu...mmulta(ma scuzati, ma inecasem) sanatate, dar ca pietoni!
Un mesaj special si din partea sora-mii: Nu va mai enervati pe oamenii care fac scoala de soferi!Ei abia invata!Voi ce scuza aveti?
joi, 15 aprilie 2010
De prin casa adunate
Una din caracteristicile relatiei mele cu Razvan este ca incerc sa nu ii ascund lucruri.Normal ca nu i le arunc in fata ca unui adult, dar ii spun adevarul pe care poate el sa il inteleaga la aproape 4 ani. Asa ca nu i-am spus niciodata ca pe copii ii aduce barza, ci ca el a fost in burtica mea. Toate buna si frumoase,ca pana acum nu am avut probleme nici cu asta nici cu alte subiecte.
Pana aseara.Aseara stateam la televizor si nu stiu cum il apuca deodata si ma intreaba:
-Mami,dar cum am iesit eu din burtica?S-a deschis ea,asa?
...eu..cautand butonul de panica, pentru ca am nascut NATURAL....
-Pai...mami...n-nu..nu s-a deschis ea asa...
-Dar cum?Pe unde am iesit?
Hopa...mi s-a infundat...Parca nu l-as lua cu organele de la 4 ani...barza clar a disparut si nu o pot aduce inapoi..si God damn it, I wish I could...what to do, what to do?
-Mi-a deschis doctorul burtica,mami!(ppff..mai bine inventez o cezariana decat sa ...sa ce, ca nu aveam deloc alternative).Mi-a taiat-o, te-a scos, m-a cusut si gata!End of story.
-A,pai vreau sa se deschida iar,sa intru la loc.
-Nu mai incapi,mami..copiii sunt doar scosi din burtica, nu mai sunt bagati la loc(decat mai tarziu, cand sunt bagati in...dar sa nu ne abatem de la subiect)
-Pai uite, stau asa-a mai adaugat el aratandu-mi pozitia fetusului..pe care a gasit-o ca fiind cea mai potrivita pentru o reintroducere.
In fine..am mai discutat un pic pe tema asta, incercand sa il conving ca nu poate intra la loc si apoi incercand sa schimb subiectul, sa nu ma intrebe unde e semnul de la taietura...
Greu cu copiii si cu adevarul, va spun...:) Si intrebarile astea de abia incep, I'm afraid..:)
Pana aseara.Aseara stateam la televizor si nu stiu cum il apuca deodata si ma intreaba:
-Mami,dar cum am iesit eu din burtica?S-a deschis ea,asa?
...eu..cautand butonul de panica, pentru ca am nascut NATURAL....
-Pai...mami...n-nu..nu s-a deschis ea asa...
-Dar cum?Pe unde am iesit?
Hopa...mi s-a infundat...Parca nu l-as lua cu organele de la 4 ani...barza clar a disparut si nu o pot aduce inapoi..si God damn it, I wish I could...what to do, what to do?
-Mi-a deschis doctorul burtica,mami!(ppff..mai bine inventez o cezariana decat sa ...sa ce, ca nu aveam deloc alternative).Mi-a taiat-o, te-a scos, m-a cusut si gata!End of story.
-A,pai vreau sa se deschida iar,sa intru la loc.
-Nu mai incapi,mami..copiii sunt doar scosi din burtica, nu mai sunt bagati la loc(decat mai tarziu, cand sunt bagati in...dar sa nu ne abatem de la subiect)
-Pai uite, stau asa-a mai adaugat el aratandu-mi pozitia fetusului..pe care a gasit-o ca fiind cea mai potrivita pentru o reintroducere.
In fine..am mai discutat un pic pe tema asta, incercand sa il conving ca nu poate intra la loc si apoi incercand sa schimb subiectul, sa nu ma intrebe unde e semnul de la taietura...
Greu cu copiii si cu adevarul, va spun...:) Si intrebarile astea de abia incep, I'm afraid..:)
miercuri, 14 aprilie 2010
feisbuc staf
Pai..cred ca sunt facebook-maniaca. Bine, nu cred..sunt sigura. Nici nu a fost greu sa imi dau seama: ma trezesc, plec la munca, nici nu ajung bine intru pe facebook. Imi culeg roadele, copacii, imi mulg animalele la Farmviile, mai fac niste schimburi de cadouri, verific daca mai am mult pana sa mai fac vreo colectie, mai nou imi hranesc catelul sa nu fuga,saracutul.
Intru pe Countrylife..aceeasi poveste..culeg,plantez, mai cer cate ceva(ma chinui de o luna sa imi termina sera si nu reusesc, de moara ce sa mai zic..:( )..apoi parasesc jocul si intru sa imi hranesc pestii pe Happy Aquarium.Le curat bazinul, le dau de mancare, ii imperechez.:D (baza piramidei lui Maslow:D). Scap si de ei si mai fac ceva treburi murdare in Mafia.Mai ucid pe cate unul, mai fur cate ceva, mai imi strang banii pe proprietati.Mafia nici macar nu imi place,am inceput sa joc pentru ca aveam nevoie de niste tractoare la Farmville, si acum mi-a ramas pe caciula.
Termin si cu Mafia, si de cateva zile(de cand a aparut) incep sa caut comori prin Treasure Isle.Mor de nervi cand mi se termina energia, le cer disperata vecinilor fructe sa mai pot sapa ceva.
Intru pe Cafe World, servesc portiile de mancare gata facuta, curat aragazul,mai pun ceva pe foc.
Ma pregatesc sa plec acasa, ca mi se termina programul.:D
Ajung acasa, mai intru o data ...hai de doua ori..pana seara..sa mai verific starea..de ce ma mai lipesc..ce cadouri am mai primit...
Seara, dupa ce se culca Razvan..ma gasesti lipita de Facebook. O ora, doua..cat rezist.Oricum nu ma culc pana nu imi culeg strugurii, sau ce o fi (acum merisoare,ca particip la concurs.:D)
Si bine, cand am putin timp liber, mai joc si Poker.Ma antrenez pentru serile noastre de sambata, unde a devenit sport national.
Tin sa mentionez ca am renuntat sa mai joc: Fishville, Fish World, Sorority,Yoville, Zoo World si cred ca inca vreo doua.Deci ma tratez.:D
Nu, nu fac numai asta toata ziua(nici chiar la munca nu imi ocupa tot timpul) dar recunosc,imi mananca multe resurse. O sa fac un top 5 si o sa ma limitez la el. Top 3?..mm..parca e prea putin.:)
Hai top 4,sa fie la mijloc..:D
Ma mai gandesc..pana atunci ma duc, acum ne trimitem niste pescarusi enormi, hidosi, dar cererile au inceput sa curga, nu pot sa-mi dezamagesc vecinii..:)
Intru pe Countrylife..aceeasi poveste..culeg,plantez, mai cer cate ceva(ma chinui de o luna sa imi termina sera si nu reusesc, de moara ce sa mai zic..:( )..apoi parasesc jocul si intru sa imi hranesc pestii pe Happy Aquarium.Le curat bazinul, le dau de mancare, ii imperechez.:D (baza piramidei lui Maslow:D). Scap si de ei si mai fac ceva treburi murdare in Mafia.Mai ucid pe cate unul, mai fur cate ceva, mai imi strang banii pe proprietati.Mafia nici macar nu imi place,am inceput sa joc pentru ca aveam nevoie de niste tractoare la Farmville, si acum mi-a ramas pe caciula.
Termin si cu Mafia, si de cateva zile(de cand a aparut) incep sa caut comori prin Treasure Isle.Mor de nervi cand mi se termina energia, le cer disperata vecinilor fructe sa mai pot sapa ceva.
Intru pe Cafe World, servesc portiile de mancare gata facuta, curat aragazul,mai pun ceva pe foc.
Ma pregatesc sa plec acasa, ca mi se termina programul.:D
Ajung acasa, mai intru o data ...hai de doua ori..pana seara..sa mai verific starea..de ce ma mai lipesc..ce cadouri am mai primit...
Seara, dupa ce se culca Razvan..ma gasesti lipita de Facebook. O ora, doua..cat rezist.Oricum nu ma culc pana nu imi culeg strugurii, sau ce o fi (acum merisoare,ca particip la concurs.:D)
Si bine, cand am putin timp liber, mai joc si Poker.Ma antrenez pentru serile noastre de sambata, unde a devenit sport national.
Tin sa mentionez ca am renuntat sa mai joc: Fishville, Fish World, Sorority,Yoville, Zoo World si cred ca inca vreo doua.Deci ma tratez.:D
Nu, nu fac numai asta toata ziua(nici chiar la munca nu imi ocupa tot timpul) dar recunosc,imi mananca multe resurse. O sa fac un top 5 si o sa ma limitez la el. Top 3?..mm..parca e prea putin.:)
Hai top 4,sa fie la mijloc..:D
Ma mai gandesc..pana atunci ma duc, acum ne trimitem niste pescarusi enormi, hidosi, dar cererile au inceput sa curga, nu pot sa-mi dezamagesc vecinii..:)
luni, 12 aprilie 2010
Pasari negre
Am aflat acum jumatate de ora ca un fost coleg de liceu s-a sinucis. Cand prietena mea mi-a spus numele lui, mi-a parut cunoscut si atat, insa din curiozitate,afland ca ea citise pe net despre asta, am cautat pe Google mai multe informatii,si mi-am dat seama ca il stiam chiar foarte bine, cred ca imi placuse chiar de el la un moment dat in perioada liceului. El era cu doi ani mai mare,si din cate am citit acum a fost scriitor. Un baiat frumos, tanar, destept,care sambata s-a spanzurat cu un fular in casa in care locuia din cate am inteles singur,cu toate ca mai avusese tentative de sinucidere si din cate stiu eu nu ar fi trebuit lasat nesupravegheat...
Obisnuia sa spuna ca fusese traficant de droguri,acum era traficant de poezie...Am intrat si pe blogul lui si am descoperit un baiat deosebit,special, neinteles poate...
Motivul pentru care scriu asta acum este in primul rand pentru ca m-a afectat destul de tare-asa cum ma afecteaza de fiecare data cand aud de o persoana pe care am cunoscut-o la un moment dat -ca a murit, si in al doilea rand sa imi exprim inca o data tristetea..nedumerirea...furia..pentru oamenii care se sinucid...
Am avut si eu perioade in care ma simteam pierduta, suparata, dezorientata, simteam ca ma sufoc sau ca nu imi gasesc locul(toate astea inainte de a-l avea pe Razvan sau de a ma marita macar) insa nu mi s-a parut niciodata mai buna varianta mortii. Cred ca trebuie sa iti gasesti un punct de sprijin, cat de mic, cat de neinsemnat ar putea parea, care sa te tina in viata pana iti revii.
Si chiar el spunea, intrebat daca s-a gandit vreodata sa se sinucida : „Niciodata. Pentru ce? O sa vad mai incolo cum e cu moartea. Acum sunt aici si nu am terminat. Pe planeta Pamant. Vreau sa vad ce-i cu ea. Cine stie unde nimeresc dupa. Si acolo o sa vad eu. Sper sa ma distrez. Sa invat. Sa testez. Sa gust. Cred ca fiintele au un mare grad de autoconservare si, daca nu actioneaza nimic din afara lor, oameni sau serpi mor atunci cand nu mai au ce afla. Asta inseamna de moarte buna”.
Si atunci?
Stiu ca se sinucid multi oameni zilnic, stiu, desi nu inteleg. Intreb,pentru ca te-ai gandi ca de la o persoana inteligenta ai avea pretentia ca intelege mai mult.Sau chiar asta sa fie motivul?....
In fine... Dumnezeu sa-l ierte si sa-l primeasca la el...
Hai sa ne bucuram mai mult de viata si de tot ce ne ofera ea..sunt atat de multe motive de fericire: suntem alaturi de cei dragi, suntem sanatosi, e primavara,soare,viata e atat de frumoasa....
Obisnuia sa spuna ca fusese traficant de droguri,acum era traficant de poezie...Am intrat si pe blogul lui si am descoperit un baiat deosebit,special, neinteles poate...
Motivul pentru care scriu asta acum este in primul rand pentru ca m-a afectat destul de tare-asa cum ma afecteaza de fiecare data cand aud de o persoana pe care am cunoscut-o la un moment dat -ca a murit, si in al doilea rand sa imi exprim inca o data tristetea..nedumerirea...furia..pentru oamenii care se sinucid...
Am avut si eu perioade in care ma simteam pierduta, suparata, dezorientata, simteam ca ma sufoc sau ca nu imi gasesc locul(toate astea inainte de a-l avea pe Razvan sau de a ma marita macar) insa nu mi s-a parut niciodata mai buna varianta mortii. Cred ca trebuie sa iti gasesti un punct de sprijin, cat de mic, cat de neinsemnat ar putea parea, care sa te tina in viata pana iti revii.
Si chiar el spunea, intrebat daca s-a gandit vreodata sa se sinucida : „Niciodata. Pentru ce? O sa vad mai incolo cum e cu moartea. Acum sunt aici si nu am terminat. Pe planeta Pamant. Vreau sa vad ce-i cu ea. Cine stie unde nimeresc dupa. Si acolo o sa vad eu. Sper sa ma distrez. Sa invat. Sa testez. Sa gust. Cred ca fiintele au un mare grad de autoconservare si, daca nu actioneaza nimic din afara lor, oameni sau serpi mor atunci cand nu mai au ce afla. Asta inseamna de moarte buna”.
Si atunci?
Stiu ca se sinucid multi oameni zilnic, stiu, desi nu inteleg. Intreb,pentru ca te-ai gandi ca de la o persoana inteligenta ai avea pretentia ca intelege mai mult.Sau chiar asta sa fie motivul?....
In fine... Dumnezeu sa-l ierte si sa-l primeasca la el...
Hai sa ne bucuram mai mult de viata si de tot ce ne ofera ea..sunt atat de multe motive de fericire: suntem alaturi de cei dragi, suntem sanatosi, e primavara,soare,viata e atat de frumoasa....
luni, 29 martie 2010
Cheaters
Bine v-am regasit! Cand va tot spun ca zilnic concep cel putin 3-4 postari in mintea-mi, nu va mint..doar ca e asa o mare distanta pana la calculator...ca nu ai zice ca gandesc vreodata,la cat de rar scriu.:)
Azi sunt mai..romantica,asa...si m-am gandit sa scriu despre relatii.Si asta ca urmare a unui brainstorming de real succes petrecut weekendul asta la Lepsa. Unde am vorbit despre subiectul enuntat deja.
Vreau sa va anunt ca nu sunt prea vesele concluziile. Cica lumea cam inseala,asa. E ceva obisnuit. Asta inseamna,inca o data, ca idioatele alea de filme la care m-am uitat eu 30 de ani nu mi-au adus nimic bun.Mi-au mancat timp si mi-au dat sperante.False.M-au urcat ca sa am de unde sa cobor.
Deci cade faza cu Fat Frumos cu palosul gros. Ma rog, zvonul cu palosul nu a fost infirmat inca,dar printi mai rarut. Ca cica se practica mai ales relatiile extraconjugale la serviciu. Si mai ziceau oamenii astia cu care am muntenit eu, toti oameni trecuti prin viata :P ca cica toata lumea stie de relatiile astea,chiar daca cei cu pricina se ascund.
Pai aici eu iar am iesit pe minus.Ca eu pana nu vad omul in actiune :D sau nu imi marturiseste cu mana pe Biblie,nu sunt suspicioasa.Mai ales daca infidelul cu pricina sustine ca e nevinovat.Pai,daca omul zice ca nu?!?Eu daca zic ceva,pai asa e.
Ca nu stiu sa mint.Sau daca mint, nu pot sa privesc omul in ochi.Si mai vroiam sa ma faa actrita..spalau aia cu mine pe jos.:(
In fine..sa nu divagam.Deci barbatii inseala. Des.Dar si femeile.Ca na, cu cine sa insele si barbatii,nu? Naspa.Aiurea.Cam nasol.
Deci el nu ramane cu ea si continua sa ii faca declaratii, bucurii si surprize pana la adanci batraneti?...Dar atunci batraneii?Batraneii aia pe care ii vad eu de mana primavara prin parcuri?Cu aia ce e?Se prefac? Ca o fac taaare bine.
Off...nu ma mai joc. Vreau sa cred in dragoste vesnica, in relatii "pana ce moartea ne va desparti", in "te iubesc" si...da..in fat frumos...vreau sa cred in fat frumos.
Chiar am ramas ultima romantica desavarsita?Cand au disparut toti?Si,mai ales,unde?
Sunt prea ocupati sa flirteze la birou,cu noii colegi?
Eu vreau sa fie primavara in relatii, sa fie dor,sa fie pasiune si sa fie...mereu.
E oare cineva/care sa-mi poata da/asa ceva macar de ziua mea? :)
Azi sunt mai..romantica,asa...si m-am gandit sa scriu despre relatii.Si asta ca urmare a unui brainstorming de real succes petrecut weekendul asta la Lepsa. Unde am vorbit despre subiectul enuntat deja.
Vreau sa va anunt ca nu sunt prea vesele concluziile. Cica lumea cam inseala,asa. E ceva obisnuit. Asta inseamna,inca o data, ca idioatele alea de filme la care m-am uitat eu 30 de ani nu mi-au adus nimic bun.Mi-au mancat timp si mi-au dat sperante.False.M-au urcat ca sa am de unde sa cobor.
Deci cade faza cu Fat Frumos cu palosul gros. Ma rog, zvonul cu palosul nu a fost infirmat inca,dar printi mai rarut. Ca cica se practica mai ales relatiile extraconjugale la serviciu. Si mai ziceau oamenii astia cu care am muntenit eu, toti oameni trecuti prin viata :P ca cica toata lumea stie de relatiile astea,chiar daca cei cu pricina se ascund.
Pai aici eu iar am iesit pe minus.Ca eu pana nu vad omul in actiune :D sau nu imi marturiseste cu mana pe Biblie,nu sunt suspicioasa.Mai ales daca infidelul cu pricina sustine ca e nevinovat.Pai,daca omul zice ca nu?!?Eu daca zic ceva,pai asa e.
Ca nu stiu sa mint.Sau daca mint, nu pot sa privesc omul in ochi.Si mai vroiam sa ma faa actrita..spalau aia cu mine pe jos.:(
In fine..sa nu divagam.Deci barbatii inseala. Des.Dar si femeile.Ca na, cu cine sa insele si barbatii,nu? Naspa.Aiurea.Cam nasol.
Deci el nu ramane cu ea si continua sa ii faca declaratii, bucurii si surprize pana la adanci batraneti?...Dar atunci batraneii?Batraneii aia pe care ii vad eu de mana primavara prin parcuri?Cu aia ce e?Se prefac? Ca o fac taaare bine.
Off...nu ma mai joc. Vreau sa cred in dragoste vesnica, in relatii "pana ce moartea ne va desparti", in "te iubesc" si...da..in fat frumos...vreau sa cred in fat frumos.
Chiar am ramas ultima romantica desavarsita?Cand au disparut toti?Si,mai ales,unde?
Sunt prea ocupati sa flirteze la birou,cu noii colegi?
Eu vreau sa fie primavara in relatii, sa fie dor,sa fie pasiune si sa fie...mereu.
E oare cineva/care sa-mi poata da/asa ceva macar de ziua mea? :)
miercuri, 17 martie 2010
EFG aka E Foarte Greu
Hmm...trag aer in piept pentru a ma calma si a putea sa scriu tot ce imi trece prin minte acum.Bine, nu o sa reusesc, fiind o persoana atat de complexa,dar..:))
Acum o luna de zile sau chiar mai mult am inceput sa umblu sa fac un credit.Si cum mai aveam un card de la EFG de cand ne luasem niste electrocasnice (prin 2003), card pe care de altfel nu il mai foloseam de mult timp, mi s-a cerut sa inchid contul la EFG pentru a nu-mi fi afectata suma pe care mi-o putea oferi banca.
Toate bune, frumoase si simple. Am sunat la EFG sa vad ce trebuie sa fac, pentru ca mai incercasem o data sa inchid contul si ma chemasera pe la Bucuresti, lucru un pic peste mana la vremea respectiva. Sun, imi fac cunoscute intentiile de inchidere de cont si mi se spune ca trebuie sa trimit o copie dupa cartea de identitate si o cerere de inchidere de cont pe o adresa de mail sau de fax. Foarte simplu, foarte practic, ca doar traim in epoca descoperirilor si a inovatiilor,asa ca o intreb foarte amabila pe doamne cam cat ar dura pana sa imi fie inchis contul dupa aceasta operatiune.
-Pai...o luna de zile.
-Mi-ar trebui mai repede de atat.Se poate?
-Da, dupa ce se inregistreaza cererea sunati si cereti urgentarea inchiderii contului si se rezolva in 7 zile.
-Perfect.
Ma duc la 10 minute dupa ce inchid, trimit pe mail,ca asta imi era mai la indemana o copie dupa CI si o cere completata si astept zambitoare ziua urmatoare,sa cer urgentarea inchiderii contului.
A dous zi, cam la 24 de ore dupa primul telefon,sun iar.
-Buna ziua!C-o fi,c-o pati,am sunat sa vad daca mi s-a inregistrat cererea si sa cer urgentarea...
-Pai nu s-a inregistrat.Sunati maine.
Sun a treia zi,aceeasi poveste.Nu se inregistrase.Intreb de ce..pai sunt foaarte multe cereri zilele astea..practic toata populatia Terrei a cerut cate ceva de la EFG,asa ca mai dureaza.Eh...si trecu o zi, trecura 3, trecura 7 si mie nu mi se inregistra cererea nici batuta. In fine, exasperata, dupa ce le stiam numele tuturor operatorilor EFG si ma certam in fiecare zi cu cate unul care imi zicea ba ca nu s-a inregistrat,ba ca nu s-a primit mailul, zic hai sa nu le mai dau motive si sa trimit SI un fax cu aceeasi dorinta.Trimit faxul..asta nu avea cum sa nu ajunga(stiu, nici mailul,dar na..bulk..spam..bullshit) si sun iar.
-Buna ziua! Sunt tot eu, vreau tot aia, am trimis fax.L-ati primit?
-Da.Reveniti in 48 de ore sa verificati daca s-a inregistrat cererea.
Soc si groaza.
-Doamna, cum in 48 de ore,ca pana acum, de o luna de cand sun toti colegii mi-au spus ca se inregistreaza(teoretic) in 24 de ore.
-A,nu,ca s-a schimbat.Acum e in 48 de ore.
Ma rog.Sa-ti fac, sa-ti dreg,toate cele bune,sun poimaine.
Sun dupa 48 de ore si dau peste ceea ce eu m-am gandit ca era o domnisoara cu nevoi speciale, ajunsa acolo din mila statului sau din marinimia sefului.Nu stia sa scrie, sa citeasca, sa vorbeasca, nu stia practic nimic folositor mie si cred ca era si in prima ora de munca din viata ei.
-Buna ziua!Bla-bla-bla(de fiecare data trebuia sa zic niste date de identificare)
-Daca sunteti draguta sa imi spuneti si mie ..nu mai stiu..o adresa,parca.
Ii spun, dar nu intelege.Ii mai zic o data,la fel.Zic hai sa ii spun pe litere.Trebuia sa ii zic bcd(parte dintr-o adresa de mail) Si incep:
-B de la Barbu, C de la Cornel si D de la Delavrancea(ca,na, daca zisesem Barbu..sa zic tot de el:) )
-Deci BCDV?
-:))) Nu, domnisoara, Delavrancea e intr-un cuvant.:D Doar BCD.
In fine...dupa lupte seculare ce au durat mai bine de o luna, imi inchid si mie contul.Imi trimit inchiderea prin mail(la ce adresa credeti???-la cea de pe care NU primisera cererea de inchidere).o duc la banca si cei de acolo imi spun ca vor foaia originala cu inchiderea, nu cea scanata de pe mail.UUU!Sun iar la deja vechile mele cunostinte,asta se intampla joi, cred.Joi, pe 11 martie adica.Le spunsa imi trimita si astept.
Azi, miercuri 17 martie, asteptand inca scrisoarea de la Bucuresti, sun iar la EFG sa vad daca au trimis-o.
-Buna ziua.Sunt eu, draga de mine care asteapta o scrisoare, puteti verifica daca a fost trimisa?
-A fost trimisa pe data de 10 martie, nu e vina noastra ca nu a ajuns.
-Hoold your horses!Eu am cerut sa mi se trimita abia pe 11,dar nevermind,cu atat mai mult, de ce dureaza atat?
-Dureaza pana la o luna, doamna!De la noi a plecat, nu e treaba noastra!
-Cum sa dureze pana la o luna, doamna?Vine de la Bucuresti la Constanta, ce, vine purtata de vant?Cum o luna???
-Atat dureaza, doamna!
...Trag iar aer in piept...nu, nu pot sa scriu tot ce imi trece prin cap....
Acum o luna de zile sau chiar mai mult am inceput sa umblu sa fac un credit.Si cum mai aveam un card de la EFG de cand ne luasem niste electrocasnice (prin 2003), card pe care de altfel nu il mai foloseam de mult timp, mi s-a cerut sa inchid contul la EFG pentru a nu-mi fi afectata suma pe care mi-o putea oferi banca.
Toate bune, frumoase si simple. Am sunat la EFG sa vad ce trebuie sa fac, pentru ca mai incercasem o data sa inchid contul si ma chemasera pe la Bucuresti, lucru un pic peste mana la vremea respectiva. Sun, imi fac cunoscute intentiile de inchidere de cont si mi se spune ca trebuie sa trimit o copie dupa cartea de identitate si o cerere de inchidere de cont pe o adresa de mail sau de fax. Foarte simplu, foarte practic, ca doar traim in epoca descoperirilor si a inovatiilor,asa ca o intreb foarte amabila pe doamne cam cat ar dura pana sa imi fie inchis contul dupa aceasta operatiune.
-Pai...o luna de zile.
-Mi-ar trebui mai repede de atat.Se poate?
-Da, dupa ce se inregistreaza cererea sunati si cereti urgentarea inchiderii contului si se rezolva in 7 zile.
-Perfect.
Ma duc la 10 minute dupa ce inchid, trimit pe mail,ca asta imi era mai la indemana o copie dupa CI si o cere completata si astept zambitoare ziua urmatoare,sa cer urgentarea inchiderii contului.
A dous zi, cam la 24 de ore dupa primul telefon,sun iar.
-Buna ziua!C-o fi,c-o pati,am sunat sa vad daca mi s-a inregistrat cererea si sa cer urgentarea...
-Pai nu s-a inregistrat.Sunati maine.
Sun a treia zi,aceeasi poveste.Nu se inregistrase.Intreb de ce..pai sunt foaarte multe cereri zilele astea..practic toata populatia Terrei a cerut cate ceva de la EFG,asa ca mai dureaza.Eh...si trecu o zi, trecura 3, trecura 7 si mie nu mi se inregistra cererea nici batuta. In fine, exasperata, dupa ce le stiam numele tuturor operatorilor EFG si ma certam in fiecare zi cu cate unul care imi zicea ba ca nu s-a inregistrat,ba ca nu s-a primit mailul, zic hai sa nu le mai dau motive si sa trimit SI un fax cu aceeasi dorinta.Trimit faxul..asta nu avea cum sa nu ajunga(stiu, nici mailul,dar na..bulk..spam..bullshit) si sun iar.
-Buna ziua! Sunt tot eu, vreau tot aia, am trimis fax.L-ati primit?
-Da.Reveniti in 48 de ore sa verificati daca s-a inregistrat cererea.
Soc si groaza.
-Doamna, cum in 48 de ore,ca pana acum, de o luna de cand sun toti colegii mi-au spus ca se inregistreaza(teoretic) in 24 de ore.
-A,nu,ca s-a schimbat.Acum e in 48 de ore.
Ma rog.Sa-ti fac, sa-ti dreg,toate cele bune,sun poimaine.
Sun dupa 48 de ore si dau peste ceea ce eu m-am gandit ca era o domnisoara cu nevoi speciale, ajunsa acolo din mila statului sau din marinimia sefului.Nu stia sa scrie, sa citeasca, sa vorbeasca, nu stia practic nimic folositor mie si cred ca era si in prima ora de munca din viata ei.
-Buna ziua!Bla-bla-bla(de fiecare data trebuia sa zic niste date de identificare)
-Daca sunteti draguta sa imi spuneti si mie ..nu mai stiu..o adresa,parca.
Ii spun, dar nu intelege.Ii mai zic o data,la fel.Zic hai sa ii spun pe litere.Trebuia sa ii zic bcd(parte dintr-o adresa de mail) Si incep:
-B de la Barbu, C de la Cornel si D de la Delavrancea(ca,na, daca zisesem Barbu..sa zic tot de el:) )
-Deci BCDV?
-:))) Nu, domnisoara, Delavrancea e intr-un cuvant.:D Doar BCD.
In fine...dupa lupte seculare ce au durat mai bine de o luna, imi inchid si mie contul.Imi trimit inchiderea prin mail(la ce adresa credeti???-la cea de pe care NU primisera cererea de inchidere).o duc la banca si cei de acolo imi spun ca vor foaia originala cu inchiderea, nu cea scanata de pe mail.UUU!Sun iar la deja vechile mele cunostinte,asta se intampla joi, cred.Joi, pe 11 martie adica.Le spunsa imi trimita si astept.
Azi, miercuri 17 martie, asteptand inca scrisoarea de la Bucuresti, sun iar la EFG sa vad daca au trimis-o.
-Buna ziua.Sunt eu, draga de mine care asteapta o scrisoare, puteti verifica daca a fost trimisa?
-A fost trimisa pe data de 10 martie, nu e vina noastra ca nu a ajuns.
-Hoold your horses!Eu am cerut sa mi se trimita abia pe 11,dar nevermind,cu atat mai mult, de ce dureaza atat?
-Dureaza pana la o luna, doamna!De la noi a plecat, nu e treaba noastra!
-Cum sa dureze pana la o luna, doamna?Vine de la Bucuresti la Constanta, ce, vine purtata de vant?Cum o luna???
-Atat dureaza, doamna!
...Trag iar aer in piept...nu, nu pot sa scriu tot ce imi trece prin cap....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)