Shitty day

Vinerea trecuta.Naaaspa,naspa zi.In ciuda faptului ca a inceput minunat.La cumparaturi adica.Toate bune si frumoase,am terminat de cumparat si ma indreptam spre casa.Eram doar eu si Eduard, fara de care evident nu sunt niciodata nicaieri.Lucru care nu ma deranjeaza absolut deloc,dar despre asta intr-un episod viitor.
Si eram noi asa in masina,indreptandu-ne voiosi spre casa,cel putin eu,cand asta micu de respira greu a inceput sa planga.Ok..nimic neobisnuit,e bebelus..doar ca a inceput sa planga tare.Si mai tare.TARE DE TOT. Sa urle.Asa ca am oprit masina si am incercat sa il linistesc,facand ce fac de obicei(cand merge).Nimic.Si timpul trecea,si el urla din ce in ce mai tare.Imi era evident ca  il doare ceva,dar cum face parte din provocarile vietii de parinte ca cel putin primul an sa ghicesti CE ANUME doare,niciuna din incercarile mele nu parea ca e cea corecta de data asta.Dupa vreo 10 minute i se blocheaza fata.Zdranc!Pur si simplu!Urla in continuare,insa nu i se mai misca niciun muschi pe fata.Si odata cu asta gata si cu respiratia si bataile inimii mele. Ok,zic,mi se pare,sa astept putin ca poate mi s-a blocat mie imaginea pe el.Sa ma uit in alta parte si sa revin.La fel.Ookkk..Geanta.Telefon.Barbat.Alarma."Cred ca e ceva in neregula cu Eduard,ca i s-a blocat fata.Ma duc spre spital" apuc sa spun pe nerasuflate si ma uit in fuga iar la Eduard sa descriu mai cu lux de amanunte situatia.Eduard dormea.Bun.Acum ce sa fac?Daca ma duc la spital o sa zica aia ca sunt nebuna.Asa ca vine sotul cu o idee mai buna,sa ma duc la pediatru.Perfect.La pediatru it is.
Ajung la el,ii povestesc ce si cum,si incepe sa il consulte.Aia buna,aia buna,greutate buna,a crescut bine, inima,plamanii ok,frumos foc(asta n-a zis,va zic eu,ca tot veni vorba), ia sa ii fac testul cu pasitul.Adica doctorul il sustine si copilul face pasi.Si face copilul meu,si face,si asta tot il punea.Iar.Si iar,SI IAR...
-Cred ca ar fi bine sa facem o radiografie,e posibil sa aiba o fractura la piciorul stang!imi zice el,dupa ce ma intreaba daca a cazut(unde naiba sa cada,ca sunt tot timpul cu el,si are 3 luni,nu e ca si cum alearga prin casa toata ziua).
-Oookk...?
-Nu e sigur,dar mai bine sa stim exact ce si cum.Va trimit acum la clinica,ii sun sa va primeasca in urgenta,nu va speriati,chiar daca e fractura,nu raman urme.
(nooo...cum dracu sa ma sperii?ca motive as avea?eu intru in panica si cand ii mai raman 30 ml lapte in biberon,iar asta cu siguranta nu e atat de important..de ce sa ma sperii?)
In fine.Pornesc spre clinica.Parchez in fata,ma duc la aparatul ala de langa sa platesc parcarea.Scot in graba cativa euro,ii bag si apas pe buton,sa imi dea tichetul pe cele 2 sau 3 ore platite.De unde naiba?Imi da doar cele 15 minute gratis si afiseaza credit 0.Bun.Mai incerc o data,cu 50 de centi.La fel.Ma duc vizavi,la celalat.Stricat(macar are bunul simt sa recunoasca).Imi bag picioarele,sa imi dea amenda,doar ce am luat 100 de euro ca am vorbit la telefon in mers,25 de euro ca nu am platit parcarea o sa fie ca la reduceri.Fug spre clinica,intre timp il culesesem si pe Razvan de la scoala.
Ajung la radiologie,ii explic doamnei asistente sau ce o fi ca trebuie sa ii fac raze micului baiat care acum zambea larg si o vad ca ii cade fata."Luuui?""Lui""Ok,asteptati o secunda"Vine alta,asta ii explica situatia,si,aratandu-i-l pe Edu,ii spune ca lui ii trebuie radiografia,si o priveste pe cea de-a doua cu subinteles,facand-o si pe asta sa se intristeze.Aveau amandoua genul de expresie de:"saracul copil taman azi a nimerit cand face raze un orb fara o mana care a cules cartofi pana azi dimineata"
In fine.Ma duc in sala de asteptare,si in cateva minute vine cel ce trebuia sa faca radiologia.Era un arab,cred,machiat la ochi ca actorul principal din The Crow(Dzeu sa-l ierte!).De fapt,nici nu era machiat misto,arata ca dupa o noapte de betie cand nu te-ai demachiat si ai lacrimat in club de la fum,si ti-a curs rimelul peste tot.Exact asa era si domnul.Ce sa zic,mi-a insuflat o incredere..instantaneu.Mai ales ca eu de cate ori vad un arab ma astept sa isi dea haina la o parte si sa strige Bombaa!. in fine.Ma intreaba cine face radiografia.Ii indic copilul.Ii cade fata.Si mie.Si sangele.Si cheful de gluma sau de viata.Frate,ce aveti toti???
Ajung in sala,vine un altul,un ditamai solidul,caruia ii explica ce si cum,si cum sa il tina pe baiat sa nu se miste.Proba 1."Tine-l!Acum!Nu il lasa sa miste!Misca?Da!Stai,nu e gata!Acum!gata?Da!A iesit?Nu!mai facem o data!"
Fuck.You all.Proba 2.Identic.Doar ca Edu incepuse sa planga,ca era imobilizat saracul de mai bine de 5 minute.Asa ca proba 2 s-a desfasurat si mai dificil.
In fine.Termina.Grasul e roman.Ma intreaba cine m-a trimis cu bebelusul la raze.Ii spun ca pediatrul.Vine si celalat.The Crow.Ma intreaba de fapt de ce am venit,ce suspiciuni aveam.
"Pai nu eu,pediatrul!""Pai de ce?""Pai cand am fost cu el la control l-a vazut ca merge stramb""Merge?Dar ce varsta are?""Nu merge-merge.Sustinut,asa.""Pai nu e bine sa il sustineti.ca prea mic""Nea' machiatto,nu il sustin,bre,la nimic,i-a facut ala un test si cum singur nu mergea sa vada cum calca,l-a tinut el""A"conchide dupa 5 minute de discutii.Oricum,e bine,nu pare sa aiba nimic.
Ok,si eu acum ce fac?"Pai va duceti acasa,in 3 zile aveti rezultatul."
Si m-am dus,dulce minune.Acasa.Unde am pus iar copilul sa "mearga",doar cateva secunde,sa verific daca mai paseste cu juma de norma.Nu mai pasea.Era ok.Si am sunat si azi la doctor.Sa il intreb daca are ceva noutati.Mi-a zis ca nuuu,ca inseamna ca e totul bine,ca daca era ceva il sunau de atunci.Deci nu are nimic copilul.Copilul meu de 3 luni,care la 7 saptamani a fost anesteziat total si operat si acum a facut raze.Degeaba.Razele,nu operatia.Aia a fost de bine,slava Domnului.
Nu stiu ce sa mai zic...Mi-as dori ca de fiecare data sa fie alarma falsa,normal,insa parca nici asa,cu confirmari in urma radiatiilor si a altor metode invazive...oare nu s-o putea si mai...usurel?Cu un test,doua,suplimentare?Intreb si eu...
A plans si a doua zi.Si a treia.Mai putin in a treia.Si azi,si mai putin.Cred ca ii ies dintii.

Funny/weird facts

Cea mai funny promotie din 2012 a fost la Kulula Air din Africa deSud. In luna aprilie, a patra sotie a zburat gratis!:)

Asta la capitolul funny.Iar la capitolul weird,ieri cand citeam presa online am vazut un titlu care suna cam asa: "Vezi 3 lucruri pe care le faceai in copilarie si care indica daca ai putea omori pe cineva!"
Sincer,nu am intrat, data fiindu-mi copilaria zbuciumata prefer sa pastrez elementul surpriza.:D
Dar m-am gandit,recunosc,ce anume din ce face un copil ii poate prezice viitorul de criminal? as in..toti criminalii au facut aceleasi lucruri cand erau mici..? gen...chinuiau pisici?prindeau fluturi cu plasa?ca am o prietena care facea asta(sa stiu sa nu mai tin legatura cu ea..)radeau malefic la desene?Ce?Ce?Ceee? ce poate face un copil..nu,nu un copil...multi copii(ca sunt multi criminali,nu?) sa indice ca in viitor va fi in stare sa omoare un om?Ahh...ma omoara suspansul..(a se observa jocul de cuvinte)
In fine.I've read worse.Cum ar fi ce lenjerie intima prefera Bianca Dragusanu.Sau ce pozitii.Sau ca Anca Neacsu e obsedata de costume de baie.Sau cum Cornelia catanga are un baiat cu lipici la fete.Lucruri de maxima importanta,stiu.Nu reusesc eu sa le prind esenta,dar ele sunt sigur vitale pentru noi toti.
Doamne,maaare ti-e gradina!

Puppy love

Am vazut acum cateva zile un caine din ala urias,la vreun metru inaltime-cand statea in 4 labe-si vreo 1,50 cand se ridica.Din ala paros,nu stiu cum ii zice,dar imens.Foarte frumos,de altfel,dar nu le am eu cu rasele cainilor(nu stiu decat dalmatian,ca din asta mi-am dorit eu cand eram mica:D )
Nimic straniu pana aici,vad mereu caini pe strada insotiti de stapanii lor(nu,aici nu exista nici pisici nici caini vagabonzi). Doar ca acest "cainisor" avea drept stapana o doamna micuuuta..micuuuuta..cred ca avea vreun metru 30 asa...in doua labe(in patru labe era mai mica decat cainele,dar nu cred ca folosea pozitia asta prea mult).
Si cand ii vedeai,aproape de-un leat,nu te puteai abtine sa ti-l imaginezi pe caine rupand-o la fuga dupa vreo pisica,sau alt caine,sau treaba lui dupa ce,iar micuta doamna..ei bine...mi-am imaginat-o ca pe un zmeu purtat de vant cu viteza..caineasca..:)

if ever..

Daca vreodata,Doamne-fereste!!! raman fara mana stanga-fiti pe pace,ma voi descurca perfect doar cu cealalta,pentru ca,uite,azi nu mi-am folosit deloc mana stanga si am reusit sa mananc,sa imi hranesc celalalt copil-cel care nu statea pe mana mea stanga, sa deretic un pic si chiar sa scriu pe laptop.
Deci multumesc,mami,ca ajuti la dezvoltarea mea fara sa iti fi cerut sau sa imi fi dorit,si iarta-ma ca uneori,in loc sa iti fiu recunoscatoare,intru in panica...:))

Azi nu vorbesc de copii :)

Habar n-am despre ce altceva as putea vorbi,dar mi-am propus sa nu zic nimic de ei.Ca prea Eduard-Razvan,Eduard-Razvan toata ziua..:)
Stiu!O sa ating un alt subiect etern al gandurilor si vorbelor mele: slabitul.:D
Nu reusesc sa slabesc,frate!Mai am de dat 6 kile pana a ajunge la greutatea de dinainte de sarcina si nu mai merge.Nu se mai misca nimic de o saptamana..doua chiar?
Oare trebuie sa mentionez ca nu sunt nici eu usa de biserica si mai scap la un dulce o maslina o cireasa?Noo..nu cred...Doar imi manifest ingrijorarea pentru kilogramele astea incapatanate.daca as fi vorbit de copii as fi zis ca sunt la fel de incapatanate ca Eduard,dar nu vorbesc asa ca nu zic.
Stiu ca sportul e vital in ecuatie,dar banda noastra e rupta(nu de la greutate,mai,de la efort! :P) iar alta forma de miscare nu mai am timp sau sanse sa fac.Adica..merg in fiecare zi cel putin 30 de minute pe jos,dar se pare ca nu e suficient..:(
Si sunt realmente disperata ca mai avem mai putin de doua luni pana plecam in strainatate,de Craciun,unde siigur o sa adaug la colectia personala cateva kilograme,asa ca planul meu excelent era sa pierd chiar mai mult decat cele 6,sa am provizii.:))
Damn...de cand ma stiu am avut o problema cu kilogramele astea in plus..de fapt cu mancarea cred..ca taare imi mai place saorma..:( daca doar s-o inventa vreodata o pastila minune care sa iti taie apetitul fara sa iti faca rau..:)))
Gata,termin acum,ca cineva de care nu vreau sa vorbesc azi s-a trezit nervos dupa sfertul de ora dormit si trebuie sa il entertain!:)

Ahhh..mi-am adus aminte

..am uitat sa va povestesc ceva. Scriu repede ca deja Edu ma priveste amenintator,:))
Ieri tati a facut un gest frumos si a ramas acasa cu Edu,iar eu si Razvan am iesit la o cafea cu niste prietene(nu,Razvan nu a baut cafea,stati linistiti :D..stiu ca n-ar mai fi dormit..a baut doar alcool)
Si eram la terasa respectiva si se auzea un bebelus urland(ataat de cunoscut zgomot). La care Razvan se opreste,isi ciuleste urechile,si intreaba:
-Asta e bebelusul lui tati?
:))) Normal ca am ras si l-am intrebat de ce zice asta,dar s-a corectat repede,putin incurcat..."Aaa..adica..Eduard al nostru?"
Deci tati s-a scos cu un bebelus,asa ca nu vad altfel situatia deca sa mai stea cu bebelusul asta al lui si alta data..:)))

Sunt o doamna cangur. O doamna,totusi...

Pentru ca o foarte draguta viitoare mamica m-a apostrofat subtil ca nu mai scriu,chiar daca,sustine ea printre randuri,as putea sa imi fac timp :)..iata ca ma conformez,ca doar n-o sa supar gravidele acum,la batranete...
Si va povestesc despre marsupiul imaginar(ah,ce bine ar fi fost daca era real,mi-ar fi scutit o groaza de timp) in care imi port copilul cel nou de ceva timp.
Deci Eduard,acest mini animal social, nu mai suporta de vreo 2 saptamani sa petreaca timp de calitate singur.Asa ca Doamne fereste sa il lasi in patut sau oriunde singur,Doamne fereste sa nu il iei in brate cand vrea muschii lui si Doamne fereste sa nu il tii in pozitie verticala,sa vada si ochii lui mari si albastri ce se intampla in mediul inconjurator. Urla,dar urla de ma mir in fiecare secunda cum de nu ne reclama vecinii la Politie,Protectia Copilului sau oriunde altundeva,numai sa faca publice atrocitatile ce par sa se intample la noi in casa.(eu una,daca eram de partea cealalta a peretilor,sincer va zic-nu lasam treaba asa,in aer,luam ceva masuri)
Si plange,frate...cat il lasi...o ora,doua, patruzecisinoua...fara numar..plange pana raguseste,and some more...Imi repet mereu ca daca va avea determinarea asta si in viata va ajunge sus de tot...
Asa ca,la insistentele sotului,care nu suporta sa planga copilul,ca vezi Doamne sa nu aiba o problema reala,de azi nu il mai las sa planga,aman educatia pana dupa 4 luni,respectiv pana dupa ce ne intoarcem din vacanta de Craciun din Romania(caci da,facem Craciunul in strainatate :D )
Si uite asa ajung la titlul de astazi,si anume cum m-am transformat eu peste noapte in mama cangur,doar ca fara marsupiu,doar cu manusitele mele cele doua care astfel ocupate nu imi mai permit sa fac chestiile alea plictisitoare si atat de putin utile gen gatit,curatenie,navigat pe internet :D sau orice altceva implica maini. Da,stiu,exista si o parte buna,astfel voi slabi mai repede,la fel si restul familiei,insa,printre care si baiatul ala mare si frumos de ii zice Razvan si care la prima vedere n-are nicio vina ca fra-su-i plangacios si mai agitat ca Pepsi.
In rest  sunt bine sanatoasa,nu neaparat mental,mai mult fizic,dar tot e bine,cat am mainile puternice un anume arici pogonici e fericit.
Acum doarme(cele 15 minute zilnice in care doarme in casa,mai mult nu tine miracolul,daca vreau sa doarma mult trebuie sa iesim afara) dupa ce de la 7 dimineata am vorbit INCONTINUU cu el,caci cum intorceam capul sa..stranut?sa zicem...incepea sa se agite nervos.
Nu stiu cum se face insa ca uit miraculos de tot ce v-am povestit mai sus,plus noptile nedormite si alte inconveniente atunci cand imi zambeste stirb,sau cand ma mangaie incetisor cu manutele alea mici si pufoase sau pur si simplu cand il apropii de mine si ii simt mirosul de bebelus perfect...:)
Va las,ca se trezeste,evident,si e si ora mesei,asa ca trebuie sa fug sa pregatesc biberonul,ca iar ma cearta.
Revin,Manu,da?Stai aproape..:)

Ai ai ai..

Cate as avea sa scriuuu...o tona..se tot aduna..nu stiu cat pot si eu sa mai tin minte...dar cu timpul stau din prost in foarte prost...nu am timp sa fac nimic...Eduard are acum si colici,asta inseamna ca atunci cand pot sa merg la baie 2 minute sunt rasfatata...il doare tare de tot,mititelul,si mi-e asa mila de el..
Iar cand doarme(putin,lately) nu stiu ce sa fac mai intai: mancare,curat,sa ma odihnesc putin-asta cand mi se rupe filmul definitiv :))
Asa ca blogul este,desi mereu in mintea mea,pe ultimul loc pe lista prioritatilor.
Scurt,asa,ca Edu se foieste in leagan: Razvan a inceput scoala,ii place maxim,a zis ca o iubeste pe doamna cat il iubesc eu pe el,iar asta supremul iubirii,o stie oricine.:)) Ii place chiar mai mult decat la gradinita,si ma miram cum de s-a atasat asa repede de doamna,mai ales dupa o educatoare atat de draguta ca madame Manu,insa ieri dupa ce am vorbit putin cu invatatoarea,am inteles de ce o iubeste fiu-meu.(in afara ca el e foarte iubicios): e o scumpa!:) Deci dupa cele 5 minute cu ea am plecat si eu,evident,mare fan,si uimita de cat de amabili sunt oamenii astia..mereu cu zambetul pe buze,mereu calzi,prietenosi...Of..dar nu incep iar cu dragostea mea pentru Belgia,da?:(vedeti cu cine seamana Razvan iubicios,si eu ma atasez repede:)) )
In alta ordine de idei,Eduard,care ieri a facut 3 saptamani si 4 kile :) e foarte dragut,e la stadiul de somn,mancare,mancare,mancare,plans(colicii,bata-i vina!),stare de veghe(acum vreo 2-3 ore,din ce in ce mai mult),mancare,somn...etc...:) Other than that, e dragalas ca un pisoi,curios cu ochisorii lui mari si inca albastri si grasut.:)
Vreau neaparat sa scriu un post despre nastere,despre impresiile din spital(toate pozitive) si despre cele cateva zile petrecute acolo,insa imi trebuie timp,ca stiti ca sunt vorba lunga.
Gata!Fug ca mai am o tona de lucruri de facut!Sper sa revin curand!Puupi!

M-am intors

..cu cel mai frumos copil din lume,evident..:))) Am multe de povestit,dar si prea putin timp sa fac tot ce imi propun,asa ca o sa mai dureze un pic pana incep amintirile din spital.:)
Azi i-a cazut si buricul,asa ca am sarbatorit o saptamana cum se cuvine.Nu-mi vine sa cred ca are deja o saptamana...
Oricum,pe foarte scurt,sunt foarte fericita,foarte multumita de ce mi s-a intamplat in spital si in egala masura...foarte obosita..:))
Asa ca va las acum,revin cu amanunte curand...

Ultima noapte in formula asta :)

Adica de trei. Cu alte cuvinte,maine nasc. La 7.30 sunt la spital,unde sper sa nasc la fel ca la Razvan,natural,fara anestezie si repede.:))Ce-o iesi,vedem maine...:)
Pentru cine se intreaba(si ma intreaba) nu am emotii deloc.Cel putin acum.Nu stiu maine dimineata cum va fi,poate se va schimba ceva,insa acum sunt foarte ok.evident ca imi fac mii de griji,sa nu dureze mult,sa se nasca usor Edu,sa fie sanatos(asta e cel mai mare stress), si alte cateva legate de dupa,dar in legatura cu nasterea..nada.Sunt,in schimb,foarte nerabdatoare sa il vad,sa il tin in brate,sa il miros,sa il alaptez,sa il schimb,sa il spal,sa il pup,sa il iubesc...:)))nimicuri de-astea...plus sa DORM PE BURTAAAA...sa nu mai am o tona,sa nu ma mai doara spatele,sa mi se dezumfle picioarele,sa imi treaca alte cateva zeci de problemute..:)))Deci da,de abia astept ziua de maine!!O astept de cateva luni bune.:)
Nu stiu cand o sa mai scriu pe blog,probabil dupa ce ma intorc acasa,o sa revin cu amanunte,tineti-mi pumnii sa fie totul bine cu bebele(si cu mine,eventual :)) )si..sa ne auzim cu bine!:)
va pup!

Tot de prin casa adunate..

Hai ca bag si eu tare cat mai pot sa scriu,ca dupa ce vine Edu nu stiu cat timp o sa mai am (sau chef :)) ).
Tot din fazele lui Razvan,v-am zis ca mai scoate cate o duma si ma gandesc ca memoria nu o sa ma mai ajute peste 10 ani,asa ca scriu sa ramana aici.:))
Eu eram in pat(unde naiba sa fiu si eu?!?) si el in picioare in cadrul usii la noi in camera.Si ii zisesem deja de vreo 3 ori sa se duca sa manance,ca era tarziu si trebuia sa plecam.El,in loc sa plece spre bucatarie,incepe sa pozeze ca manechinele luand tot felul de posturi.Eu:
-Mami,te-am rugat sa te duci sa mananci,acum!!
La care el, catranit si pe un ton jos:
-Ma prezentam si eu....


:))

Si alta faza. Tati,de felul lui,nici el vreun rapid. Asa ca de cate ori il chemam,nu seamana chiar cu Speedy Gonzales la reactii.Si trebuie sa ii zicem de mai multe ori,deci.:)Ati inteles.Si acum cateva zile ma uitam cu Razvan la nu stiu ce emisiune(cred ca America's got talent,suntem fani :D ) si trebuia sa vina si tati sa se uite la o faza mai deosebita.Si il striga Razvan o data(era in alta camera), il striga de doua ori,nimic...Se ridica el suparat,si,indreptandu-se spre sufragerie sa il cheme personal,il aud bombanind:
-Eh,uite,oamenii astia nu-mi plac mie!

:))))

Amazing people out there...

Pentru ca acum sunt Jocurile Olimpice(hai Romania!) mai prind din cand in cand cate o proba interesanta si ma mai uit cu ocazia asta la tv.:) (btw,scrima mi se pare cel mai putin palpitant sport eveeerrr...)
Si in weekend era proba de triathlon femei.Cand am deschis eu televizorul, incepusera de vreo 10 minute sa inoate in Tamisa, cu o viteza si o forta extraordinare.Eu,care obosesc acum (si in general) si cand fac dus, ma uitam fascinata la puterea bratelor si picioarelor acestor fete,care pareau neobosite si dupa inca 10 minute de inotat la viteza maxima. Asa ca am ramas pe receptie,curioasa de cum se descurca pana la final.
Amu', nu stiu cati km au avut de inotat,sau cu ce viteza au facut-o,sa calculez eu insami distanta parcursa ( :)) ca as fi putut,normal!!) insa prima concurenta a terminat de lopatit cam dupa vreo 20-25 minute. Primele fete se detasasera net de grup,erau cu mult in fata celorlalte,iar eu urmaream vrajita(din pat,evident) cum pareau sa nu le oboseasca nimic. Normal ca mi se oprise si respiratia,ca de fiecare data cand inoata cineva mai mult de 1 minut,recordul meu personal.:D
Au terminat deci de inotat,maaare lucru pentru mine,si zic na,acum se duc si ele sa bea un suculete ceva(programul era in olandeza,asa ca nu intelegeam nimic,l-am auzit pe domnul amabil zicand ceva de triathlon,dar mi-am zis ca e nebun,ca nu mai poate nimeni sa miste in front dupa atata efort fizic,triathlon sa faca ma-sa), si urmaream deci sa vad un fel de clasament(tineam cumva cu englezoaica, chestie de mandrie-tara ta...in fine. Deodata,nu mica-mi fu mirarea cand le vad pe fete fugind din apa si in acelasi timp tragand de ceva la spate.Zic hopa! stai ca poate se mai alinta cu un tir,ceva,sa traga prin apropiere,sa ia ochii la oameni ca sunt sportive...De unde?!? Fetele se dezbracau de costumul de neopren(or whatever) si ramaneau in costum de baie,dupa care se suiau frumusel pe o bicicleta si...sa te tii..la drum cu ele...7 ture imeeense, de nu stiu cati km bucata...Si da-i, si pedaleaza-i, cu aceeasi determinare si forta ca atunci cand incepusera sa inoate.Eu,siderata,priveam totul in continuare din pat,parca incepand sa mi se faca putin fomita de la atata efort...al lor,dar tot se pune,nu? Si uite asa neicusorule au pedalat fetele mele (mai cadeau,se mai ridicau,nu renuntau) inca vreo ora si ceva,cand deja eram istovita si fermecata de atata ambitz..
Dupa ce au terminat de biciclit,eu,care intre timp intelesesem ca este cu adevarat o proba de triathlon,tot o trageam cu tirul meu,sperand ca macar o proba,dupa o ora jumate de rupere de oase,sa fie mai relaxanta.
Nu. Dupa ce si-au pus frumos bicicletele la loc,s-au incaltat cu adidasi(pantofi sport,na!) si....au luat-o la fuga,fratilor!!!! spre uimirea mea si a micii mele familii pe care o chemasem sa fie partasa la acest moment care mi se parea istoric. Intre timp,pentru ca venise si sotul si imi schimbase pe aceeasi transmisie,dar in franceza,therefore intelegam si eu cate ceva(deci se putea si asa,dar fusesem eu prea fermecata sa ma gandesc la o alternativa) anunta nea crainicul ca vor alerga...ta-daam..10 km!!!
10 KILOMETRI!!! Cat de la noi pana la Ikea,cand amortesc eu toata in masina si mi se pare lung drumul...(de fapt cred ca pana la Ikea sunt 7 km..) deci inca vreo..cat? 2 ore?o ora jumate?De alergat.Pe propriile picioare obosite (?) dupa inotat nspe kilometri si biciclit inca nu stiu cat...
Cred ca daca imi cerea cineva sa imi donez un rinichi pentru castigatoare in momentul ala(sau pentru orice alta concurenta,ca pana la urma nu e vorba numai de timpul scos,ci de idee) l-as fi scos cu mana tremuranda si l-as fi intins umila,cu capul plecat. Mi se pare uimitor ce fac fetele alea(sau oricine face asa ceva,ca or mai fi nebuni), si chiar daca am incercat cu toti neuronii mei sa gasesc un simplu motiv pentru care sa alergi ca nebunul 3 ore in loc sa stai la o cafea pe terasa si sa mananci saorma si nu am gasit nimic..ii respect din tot sufletul pe oamenii care faca asta.Sincer,nu cred ca am fost mai fascinata de cineva ca atunci(si inca sunt,normal) si am spus-o atunci si-o repet: cred ca premiul pentru castigatorii triathlonului ar trebui sa fie semnificativ mai mare decat cele de la alte probe.Respect munca fiecaruia,e un lucru imens sa ajungi la Olimpiada,nici nu ma gandesc cat se pregateste fiecare si cate resurse investeste,insa pentru mine,triathlon contestants rule!!!
Din pacate nu am mai stat pana la sfarsitul cursei,sa vad cine a castigat(da,ieseam la masa :D) dar o sa intru chiar acum pe net sa vad,si o sa imi imprim o poza cu ea pe frigider,asa,inspirational! :)Sau pe banda..sau peste tot in casa...sau...of..respect maxim si va puup!

Sa se sesizeze Protectia Copilului,va rog..;)

Razvan e cam moscait de fel.Si folosesc "cam" doar pentru ca il iubesc mult si vreau sa fiu draguta.El e foaarte moscait. Asa ca orice actiune ii ia de vreo 3-4 ori mai mult decat ar trebui.
Ieri isi strangea cele 498675954 piese de Lego de vreo 30 de minute si nu era nici la jumatate.Si ii zic o data sa se grabeasca,ii zic de doua ori..mai trec 30 de minute. Asa ca incerc sa il stimulez :D si ii zic:
-Mami daca in 10 minute nu termini de strans piesele te pedepsesc.
-Ce imi faci?se aude el curios de dincolo.
..nu eram pregatita pentru mai mult de atat,asa ca improvizez:
-O sa iti arunc toate piesele care la sfarsitul celor 10 minute nu sunt stranse.
La care el, intrigat:
-Cum poti sa faci asta unui copil???

:)))..sa mai zici ceva?

And the winner is...

Sa fii insarcinata sucks.Cel putin pentru mine.Si cel putin acum,la Eduard. Si o sa va spun doar cateva dintre motive:
-nu poti sa faci nimic amuzant: bungee jumping, montagne russe,sa te dai peste cap...nimic...Cica nu.Naspa.Iar eu,pe langa faptul ca sunt innebunita dupa asa ceva,anul asta am vazut cele mai multe atractii ever.Mi se ofereau toate cuminti si eu trebuia sa le refuz politicos,cu lacrimi in ochi.Eh...vine el si anul viitor...;)
-daca ai dureri de spate,ai pus-o cu movimiento.Nu mai poti sa te misti ca inainte,sa te plimbi mai mult de..(aici fiecare dupa noroc,la mine se termina foaarte repede bateriile lately), sa colinzi magazinele(pentru copil,ca pentru tine nu are rost..:( )...totul se reduce la mers-pauza. Stat in picioare-pauza. Stat in pat intr-o pozitie-pauza.
-te simti ca si cum ai fi inghitit un peste balon care nu vrea sa se mai dezumfle. Nu mai esti in control asupra corpului tau, miscarile ti se reduc la a te rostogoli de colo colo,noaptea cand incerci sa dormi te foiesti de pe stanga pe dreapta incercand sa reinventezi pozitii cat de cat confortabile(nu merge..) si toata bucuria ta cand vezi oameni normali in jurul tau e sa visezi la ziua in care iti vei recapata trupul.
-colectia de haine e limited edition. Te imbraci pretty much la fel, pentru ca nu iti vine sa cheltui pe haine de gravida o avere,in ideea in care totul dureaza doar cateva luni si de banii aia mai bine iei la copil ceva.:D Asa ca te limitezi la o pereche de blugi/pantaloni, o fusta si cateva rochii,de care te saturi ca de mere padurete si pe care iti juri in fiecare zi sa le arunci imediat ce nasti. Bad news: nu poti chiar imediat,s-ar putea sa mai ai nevoie o perioada,pana incepi sa iti revii la greutatea normala.
-daca ai norocul sa dispui de TOATE,dar absolut toate simptomele sarcinii,esti in rai.Nu.Eu la Razvan, in afara de greturi la inceput si disconfortul firesc de la sfarsit nu imi amintesc sa fi avut nimic.Acum nu ma gandesc la nimic sa imi fi scapat: dureri de orice-dar de sarcina cica, rinita de sarcina, greturi de sarcina, ameteli de sarcina, insomnii de sarcina, crampe de sarcina, uscaciunea gurii de sarcina, u name it,i got it-de sarcina...Distractiiiv...
-daca ai ghinionul sa nu ai ceva deosebit cu care sa iti omori timpul,care sa te distraga de la ganduri nebune,iar ai pus-o.Incepi sa iti pui tot felul de intrebari: o sa fie bine?O sa aiba toate degetele?Toti ochii?O sa fie sanatos?Frumos?destept?o sa aiba ochi caprui?Albastri?Mov?O sa manance?O sa ia in greutate?O sa doarma noaptea?Si multe,multe altele.Eu m-am trezit intr-o noapte (trezit e doar o expresie,nu dormeam-insomnie de sarcina) si mi-am dat seama ca la ecografia morfologica nu mi-a numarat nimeni degetele copilului.Ca nu mi-a numarat nimeni nimic,de fapt.Ca a fost ceva destul de relaxat,ce a durat infinit mai putin decat mi-as fi dorit eu si nu mi-a fost comunicat decat rezultatul; e totul ok. E..atat mi-a trebuit.Am luat internetul la rand(era vreo 1 noaptea) sa ma uit pana la ce saptamana pot face 4 D pentru ca trebuia,nu-i asa,sa vad cate degete are copilul. Iar aici 4D nu fac,e moft,ala ti-l faci la un centru non medical,doar pentru poze si suveniruri.Deci cauta pana la ce saptamana se face 4D. Pana la 32 maaaxim.Bun.Eu sunt in 31 jumate.Unde se face in Bruxelles?Pai..E unul in Namur,adica alt oras,dar nu conteaza,ca doar nu o sa ma tina kilometri departe de numaratoarea degetelor copilului meu,nu? Cauta numar de telefon,pret,informatii suplimentare.S-a facut 3.Nu-i nimic.Tocmai bine.Mi se face si somn,cu ocazia asta.Revin maine.A doua zi ii comunic sotului problema grava cu care ne confruntam,incepe sa rada,evident,dar imi spune ca daca vreau pot sa sun sa fac o programare,doar sa ma linistesc eu,ca el e sigur ca totul e in ordine.Mai caut pe net,gasesc unul chiar la noi in oras,foarte aproape de unde stam stam ,sun si doamna imi spune ca sunt cam la limita,dar ma poate primi a doua zi,ca dupa pleaca in concediu.Ma duc a doua zi cu copilul la purtator,sperand ca toate degetele sunt cu noi deasemenea,ajungem acolo,incepe ecografia si copilul meu doarme cu mainile ascunse,bagate pe sub barbita sau pe cine stie unde.Doamna,careia ii comunic clar scopul vizitei mele,ambitioasa din fire,imi promite ca va face tot posibilul sa incepem numaratoarea curand,dar ca ar fi bine sa ne ajute si domnul grasut din monitor.Sedinta urma sa dureze doar 10 minute, si in urma ei sa raman cu un DVD si o poza cu frumosul din burta adormita. Dupa 40 de minute (  :D ) Eduard nu da semne ca ar vrea sa se trezeasca,asa ca incep sa il "ajut" usor si in sfarsit se miscaaaa...si o data cu el 10 carnaciori mititei,cate 5 la fiecare manuta. Rasuflu usurata,la fel si doamna de la eco(foarte foarte draguta) si plec pe jumatate linistita(doar mai am picioarele,nu?), aproape o ora mai tarziu.La aceiasi bani.:))
Intamplarea face sa ajung la spital intr-o vizita neprogramata,asa ca trebuie sa mi se faca eco,si ce ocazie mai buna decat asta sa o rog pe tanti ecografista sa se uite si daca baiatul meu are degete la picioare?:D Initial imi zice ca astea se fac la morfologica,ii spun ca stiu,dar nu mi s-a comunicat nimic,si e suficient de draguta sa imi verifice un picior (cu 5 degete) ca celalat era ascuns pe undeva prin strafunduri,asa ca nu il poate repera.Deci,dragi cititori,mai am 3 saptamani de sarcina si un picior de verificat,asa ca stau bine,zic eu.:))
M-am lungit iar,si evident ca as putea sa scriu pana maine,dar o sa ma opresc aici,sperand ca ati inteles o particica din aventurile mele zilnice.
Sooo..pregnancy sucks.Dar la sfarsitul ei, te alegi cu un copil.Al tau.Perfect.Pentru totdeauna.Asa ca,daca pui in balanta cat conteaza cele scrise mai sus si cat rezultatul final,procentajul e undeva la 10%-90%.Si eu zic ca se merita.:)

Exciting.Not.

Eu,de fel,nu eram cea mai activa dintre persoane. Cand eram tanara(eheee...) dormeam pana la 10, 11 cateodata(dupa o noapte mai agitata), imi placea sa profit de timpul meu liber(adica sa lenevesc) si aveam o viata destul de linistita..
..pana s-a nascut Razvan. In primul rand ca de atunci nu mai pot sa dorm mult(daca vreodata dorm pana la 9 e un miracol si inseamna ca am avut o noapte grea). Apoi, nu mai am chef sa pierd timpul.Nu mai suport sa stau asa,danga-langa,si sa nu fac nimic. Chiar daca stau in pat rasfoiesc o revista sau stau pe net,dar nu ma uit pe tavan.
Iar de catva timp(nu stiu exact cand s-a intamplat) a dat activitatea-n mine mai ceva ca marea-n cortul lui Tudor(n.r. Chirila).:) De cand sunt insarcinata ma obsedeaza sa fie ordine in dulapuri,in sertare,in cele mai ascunse cotloane. Ma simt mai bine, psihic,sa fie ordine peste tot.Ma linisteste. Asa ca primele luni de sarcina am re-aranjat sertare si sertarase, am facut ordine printre haine si am re-oranduit mobila..:))(glumesc,nu avem atata mobila si deci atatea posibilitati)
Ei bine, din cauza unor probleme diverse(nimic grav,totusi destul de serios cat sa nu trec peste) de ceva timp sunt nevoita sa stau mai mult in pat. Super,ar zice cineva,trebuie sa profit de timpul asta de relaxare de dinainte de uraganul numit bebelica.Si asa as fi zis si eu,daca nu eram pusa in situatie. Insa credeti-ma ca e oribil. E ca un blestem. In primul rand ca ma doare,asa cum am mai spus,spatele.Asa ca am un numar limitat de pozitii in care pot sta si un numar si mai limitat de minute pentru fiecare pozitie.So it sucks! Apoi e plictiseala,frate! De Facebook m-am saturat pana peste cap,parca nimeni nu mai posteaza nimic,doar like-uri si share-uri cu "bobita are nevoie de adapost" "patrocle s-a pierdut" "corcodel e singurel" si "sufletel pentru gigel"(stai ca asta e de la ProTv..alta mancare de peste). Caini abandonati(de care imi este mila,nu ma intelegeti gresit,dar deja daca sunt ATATEA anunturi numai cu asta poate ar trebui sa se infiinteze un Dogbook ceva,special pentru ei), poze cu copii arsi,anunturi pe cat de vechi pe atat de neadevarate cum ca nu stiu ce copil ar avea nevoie de sange(teapa,am patit-o pe propria-mi piele) si alte lucruri ce nu imi par deloc captivante.
Deci cade si facebookul. Raman emisiunile pe care le plac foarte mult,gen Masterchef,America(or any other country)'s got talent, The amazing race,etc..dar si astea la un moment dat te obosesc(atunci cand privesti cateva episoade bune incontinuu,cum mai faceam eu).
Te mai joci cu Razvan,mai iesi la o cumparatura,mai un parc(daca iti permite vremea,sa nu uitam ca salasluiesc in Bruxelles si aici totul e relativ cand e vremea de timp frumos :) ) dar ziua tot are nenumarate (eh..sunt numarate,doar ca asa imi par mie) ore de umplut,ceea ce pare misiune imposibila cand esti tintuit in casa/pat/corpul tau. :)
Si ce e mai nasol e ca atunci cand nu ai chef,pai nu ai chef,prietene!Chiar  si cea mai tare idee, menita sa trezeasca si un mort- nu te atrage.Cel putin asa e la mine.Daca sunt completely chefless pai poti sa mi-l aduci si pe stitivoicine si nu imi trece starea.(bine,aceasta situatie e doar ipotetica.sunt dispusa sa incerc,nu se stie ca pamantul :D )
Asa ca numar zilele,numar noptile,cat mai am s-astept,sa te strang la piept,zilele,noptile...astept...:) (nu te grabi prea tare,totusi,vrem sa fii cel mai sanatos posibil )
Cam atat.Din pat,eu...

La multi ani,viata mea!

Ei bine.uite ca a mai trecut un an,mami,si a venit iar ziua ta.:)  Sa iti zic despre cat de mult te iubesc ar fi fara rost,pe langa faptul ca iti zic in fiecare zi de mii de ori ti-am scris si aici de cate ori am avut ocazia si cine m-a intalnit macar o data in viata sau a intrat pe blogul asta stie asta foarte bine..:)) Asa ca nu o sa mai vorbim despre asta acum.Iti zic eu,iar,mai tarziu,cand oi vedea cum sa fac sa te mai umplu de pupi o data,pentru a...cata oara?:)
Esti in continuare un baietel de vis pentru mine,cuminte,frumos,ascultator si dulce cum nu pot spune in cuvinte. Si chiar daca nu ma stai asa mult cum as vrea eu la pupat(cat oi mai vrea si eu,pana la 20 de ani?!?) esti foarte iubitor si nu trece zi sa nu ne faci declaratii si sa nu ne topesti cu vreo propozitie dulce si nevinovata. Si pentru asta ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi,si iti scriu si aici cat sunt de mandra sa am un baietel ca tine. Mereu ma gandesc la norocul nostru,cum,din toata lumea asta,tu esti tocmai la noi in familie.:)
Acum,de cand astepti un fratior,am putut sa iti observ si alta latura,pe care o intuiam dar care iata ca se arata in toata spendoarea ei: frate mai mare. Si ce frate mai mare vei fi! Stiu sigur ca il vei iubi si proteja pe Eduard,si asta ma umple de bucurie,pentru ca munca mea e pe jumatate terminata. Daca voi va veti iubi si respecta mereu,mie nu-mi ramane decat sa va mai ghidez din cand in cand si sa ma bucur de voi,iubitii mei,ca de cele mai pretioase comori. Pentru ca asta sunteti pentru mami si tati,cele mai frumoase daruri si cele mai mari bogatii pe care le poate avea un om.
In toamna vei incepe scoala, tremur de emotie cand ma gandesc la cat de repede ai trecut la aceasta etapa importanta din viata ta, din viata noastra. Pacat ca o sa alaptez in prima ta zi de scoala,ca taaare bine mi-ar prinde un tranchilizant.:) Imi vine sa plang acum,doar cand ma gandesc ce mare te-ai facut si cum au zburat anii,  d-apoi cand te voi vedea acolo,cu ghiozdanelul atarnandu-ti greu pe umeri,cred ca o sa ma napadeasca toate emotiile posibile...:)  Si-asa imi zici mereu ca sunt prea sensibila( de parca tu nu ai fi la fel :D )
De fiecare data cand vreau sa iti spun sau scriu ce simt pentru tine ma simt neputincioasa,pentru ca stii bine,si oricine iubeste asa mult cum te iubesc eu stie ca nu exista cuvinte suficiente sa exprime  nici macar un sfert din sentimente. Asa ca nu-mi ramane decat sa iti arat,cum pot si eu,ce insemni pentru mine si sa incerc sa iti returnez macar un pic din fericirea pe care tu mi-o aduci in fiecare zi.
LA MULTI ANI,VIATA MEA! Te iubesc maxim si o sa te iubesc pana la ultima mea suflare!!!

Era de asteptat :)

Si cine imi citeste blogul de mult timp si ma cunoaste(si stiu ca o sa intri azi sa maine,asa ca iti scriu si aici sa va traiasca minunea,sa fie sanatoasa si sa aiba tot ce isi doreste) stie ca in fiecare an ii scriu lui Razvan de ziua lui.Ei bine,maine e ziua lui,asa ca maine o sa ii scriu asa cum fac in fiecare an de ceva timp,dar am vrut sa fac o incalzire intai.:) Sa ma reobisnuiesc cu tastele...
Mi-a fost dor,uneori,sa scriu...am mai spus asta si-o repet..de multe ori ma incearca sentimente contradictorii,pentru ca pe de o parte vreau sa scriu,daca ar fi dupa mine as dau frau liber tuturor gandurilor mele,insa pe de alta parte e o chestie cu care eu nu sunt impacata,si aia se numeste bun simt..:)) asa ca trebuie sa ma cenzurez,sa nu zic aia,sa nu fac aia..off...grea viata mai am...Ma bate gandul de multe ori sa incep un blog completamente anonim,in care sa fiu EU,asa cum ma stiu doar eu...:)))...si sa scriu ca si cum nu ar citi nimeni,pentru ca sigur nu ar citi nimeni cunoscut,iar de necunoscuti invat sa nu imi pese...
Daar..pana atunci traiesc un vis,right? Asa ca hop pe visul meu calare sa va pun la curent cu ce am mai facut in ultima vreme..nici nu stiu cat a trecut.
Pai...m-am ingrasat,fireste...Eduard este,pentru mine si rudele lui apropiate( ha!:) ) o intrebare zilnica referitoare la cum arata, cat este,cum va fi ca si omulet...si CAT DE MARE E,FRATE,CA MA RUUUPEE!!! Are cu vreun kil mai mult decat copiii de varsta lui :D,ceea ca ma face sa imi doresc sa nasc asap,sa pot sa imi duc la indeplinire planul de a naste tot natural,tot fara anestezie...Acum are aproape 3 kile,si tin sa reamintesc cui ii pasa ca sunt in saptamana 33...din 40(42 uneori)...si tinand cont ca pune cam 250 de grame pe saptamana...u do the math...
E foarte activ,ceea ce ma bucura si ma doare in acelasi timp :)), e pretentios,nu ii place sa stau decat dreapta,fie in picioare fie intinsa,sa altfel incepe sa imi care picioare in putinele coaste si organe ramase intacte... Taaare curioasi mai suntem  sa il cunoastem...:)
Am inceput sa luam una alta,unu la mana pentru ca aici iulie e luna reducerilor si nu strica sa profitam si doi pentru ca nu stii cand sare iepurele din burta si nu vreau sa ne prinda nepregatiti...
Eu sufar de insomnie in cel mai rau mod posibil, adorm pe la 2,3 noaptea,ma foiesc,am sindromul picioarelor nelinistite,noaptea e un cosmar...de abia astept sa dorm iar pe burta mea proprie si personala,sa fiu atat de rupta de somn incat 10 minute sa mi se para o gura de oxigen..:D pentru ca daaa..asa va fi curand...si de abia astept sa il tin in brate..am mai zis asta cumva?:))) o sa mai zic....
Despre Razvanica scriu maine,cand-believe it or not- face 6 ani!!!! 6 ani de cand am aduc acasa un pisoi cu care nu stiam ce sa facem,cum sa il tinem si cum sa ne comportam cu el,iar acum....nu il mai putem tine in brate de cat de inalt e, nu mai avem loc sa  zicem nimic de cat de vorbaret e si nu mai putem de dragoste de cat de dulce continua sa fie....:)
Va las,atunci(asta in cazul in care chiar mai citeste cineva) si..pe maine! :)

Ei bine,a venit si ziua...

..in care sa inchid blogul. Cel putin pentru o perioada..nedeterminata.:)
Oricum nu eram prea harnica,insa in ultima vreme parca viata a devenit brusc prea serioasa si nu prea mai imi arde de alintaturi si glume. Parca brusc aud numai lucruri dureroase,numai vesti proaste,prietene care au probleme in familie si nu mai imi vine sa scriu nimic vesel cand sunt atatia oameni care sufera.
Va multumesc din suflet tuturor celor care,constant sau ocazional,mi-ati citit blogul,ati comentat sau nu,v-a placut sau nu..:) Va doresc o viata lipsita de griji si plina de sanatate,caci indiferent cat de a cliseu suna,asta e cel mai important!
Cu dragoste,
eu

bloody hormons...

Ma omoara hormonii astia...sunt cand extrem de vesela,cand extrem de ingrijorata,cand prea vorbareata cand prea tacuta(da,se mai intampla si asta :D )
Imi fac mii de griji despre cum va fi Eduard(daca nu ne vine vreo idee mai buna,asa il va chema pe babyboy),apoi ma linistesc gandindu-ma ca nu mi s-o intampla tocmai mie sa fie ceva grav,apoi ma nelinistesc gandindu-ma ca asa zic toti cei carora li se intampla ceva rau..si uite asa trec zilele, with me worrying like hell..
In rest bine sanatoasa,un peu enrhume, cum ar zice francezul,dar toate trec.
Oricum,ideea e ca mi se pare ca sunt muult mai paranoica acum,la batranete,decat la prima sarcina,de asta daca as mai avea o viata as face 2-3 bucati de copil intre 24 si 28 de ani,maximum.Scap de o grija,crestem impreuna,sunt mama tanara,mai linistita,toate bune.
Voi?merge treaba?

It's a booooy!!!:))

Da,da,se pare ca vom avea inca un baietel.:)Am fost azi la eco si eram atat de setata ca va fi fetita,asa simteam,toata lumea doar de asta vorbea,parca totul era de acolo:) astfel incat atunci cand mi-a zis (si aratat :) ) ca este baietel mi-a cazut fatza.:))Nu ma asteptam deloc,chiar daca asta imi doream mai mult.
Asadaaar...inca un putzulic mic se pregateste sa ne incante ochii si sufletele.Acum cantareste 200 de grame deja,e ditamai baiatul,si urmatoarea intalnire cu el va fi pe 17 aprilie.De abia astept!Mi-as cumpara un eco acasa sa stau toata ziua sa ma uit la el cum se misca si ce face.:D
Razvan inca nu stie,acum ma duc sa il iau de la gradi,o sa se bucure,ca si el tot baietel isi dorea mai mult.:)Si ar vrea sa il cheme tot Razvan:)).Insa cand l-am intrebat:"Bine,mami,si daca o sa zic:-Razvan,te iubesc-cine ce o sa inteleaga?" el mi-a zis ca sigur o sa ma refer la el.:))
Cam atat.Am avut o perioada aglomerata,in care nu am mai scris.A trebuit sa invat(nu am invatat,dar a trebuit..)pentru examen,am o miiica afacere la care tot lucrez,plus pregatirile de Paste,decoratii si toate cele,ocupata,ce sa mai.
Practic am lenevit,ca de invatat nu am invatat(examenul a trecut deja:)) ,dar in memoria acestui lucru nici nu am facut altceva,sa am constiinta curata.:) Decoratiile de Paste nu sunt gata inca,de azi ma apuc sa finalizez,iar afacerea pusa la punct de ceva timp,mai trebuie  doar sa ma apuc sa o promovez.:)Asa ca am vrut doar sa va impresionez cu cata treaba am avut,in realitate iar a zburat timpul ca nebunul.
Saptamana viitoare plecam in primul concediu de anul asta,de abia astept(am).Pana atunci insa,examen la franceza luni..:( unde chiaaar as vrea sa imi invat,ca in curand nu o sa mai pot sa il inteleg pe Razvan.:)
Tre' sa fug sa il iau!paaa!!

Astazi

sunt de o lene sora cu coma.Mereu patesc asa vinerea.In restul diminetilor am cate ceva de facut care ma echipeaza cu energie pentru restul zilei.Am si vinerea ceva de facut,dar foarte rar apuc.Pentru ca dimineata e asa liniste,si imi zic :"Stau un pic in pat,imi iau mailurile,mai ma uit pe internet un pic,si apoi ma apuc de treaba". Si totul functioneaza perfect pana ma ia somnul.Si aici s-a terminat totul.Daca nu dorm,sunt blocata in agonie,nu pot face nimic,zac precum un comatos.Daca dorm,iar nu e bine,pentru ca pe langa ora pierduta cu somnul(2,cateodata) mai pierd inca zeci de minute bune incercand sa imi revin din bratele dulcelui somn de lene.
Azi am dormit.:)Putin,cred ca mi-a luat mai mult sa imi revin.Insa nici vremea nu ma ajuta,asa ca tot ce pot sa fac e sa sper ca macar in a doua jumatate a zilei ma voi apuca de treaba.:)

Buna ziua,dragi cititori!:)

A venit si a doua zi,cand trebuia sa mai scriu si eu.:))Ma gandeam ca daca nu scriu mai repede o sa uit si ce vroiam sa spun.Asa ca iata-ma:
Acum ceva timp(saptamana trecuta) am fost sa spal.Nu stiu daca am mai scris,sau daca stiti,aici e posibilitatea sa iti speli rufele in public.:D Sunt masini de spalat si,mai super,masini de uscat rufe,care iti fac treaba repede si mai ieftin decat daca ai avea acasa.Asa ca preferam varianta asta,in loc sa ne cumparam o masina de spalat.Deci m-am dus sa spal.
Eram cu Razvan,am spalat ce aveam si mai erau cateva minute pana sa mi se termine prima masina si sa le bag la uscat.Asa ca mi-am luat din masina doua sacose(folosim nise sacose IKEA foarte mari si practice,care costa 50 de centi bucata-retineti asta,e important :) )si le-am pus pe masina ce urma sa isi termine ciclul in cateva minute.Inauntru mai erau doua doamne care deja isi impachetau hainele si un Gaylord Fucker care cu vreo cateva secunde inainte sa mi se termine mie masina a iesit in fata spalatoriei la o tigara. Cand au fost gata,mi le-am pus intr-o sacosa,am luat-o si pe cealalta si m-am dus in spatele incaperii,unde sunt masinile de uscat.Am pus la uscat si cele doua sacose (ALE MELE! :D) le-am pus pe un raft langa masina de uscat.
Vine Gaylord si incepe sa isi caute disperat o sacosa(la fel de albastra,la fel de IKEA made,ca asa folosesc majoritatea)si deodata il vad cu una din pungile mele ca e a lui.:)) Ii explic politicos ca este a mea,impreuna cu cealalta langa care statea si ca nu stiu unde e a lui,ca parea nedumerit,asa.
Nebunu' nu si nu,ca el a iesit la o tigara si ca si-a lasat-o pe masa mare(alta decat cea pe care o gasise) si ca e a lui.Intre timp,cele doua femei gasesc o sacosa asemanatoare pe o masina de spalat si i-o arata incapatanatului sugerandu-i cu blandete ca poate AIA e a lui si nu geamana sacosei mele.NU!!Aia e murdara si veche,el o vrea pe asta,ca asta e a lui!Ca el a iesit la o tigara si ca a lasat-o pe masa,si ca e a lui,stop!
Eu intre timp,vazand ca se ingroasa gluma si avand un pronuntat spirit de conservare mi-am luat sacosile in mana si le tineam strans departe de ochii hulpavului mincinos. Asta tot o tinea cu tigara lui si cu sacosa lui si cu ....mamii lui...asa ca ce mi-a ramas de facut decat sa ma enervez? Si am inceput sa ne certaaam...:) Ceea ce,recunosc,pentru prima oara,mi-a venit un pic greu,dat fiind ca discutia se desfasura in alta limba decat limba mama-romana sau limba tata-engleza.In franceza vocabularul meu e sarac,nu cunoaste invective(note to myself-sa remediez situatia) asa ca am fost destul de frustrata sa apelez doar la ironia fina si sa nu utilizez nimic din limbajul grosolan care sigur m-ar fi facut mai apreciata in ochii mei.:)Dar una peste alta am iesit cu fruntea sus.
E,vreau sa va spun ca lunatecul asta a tinut-o asa vreo jumatate de ora,pentru 50 de amarati de centi pe care m-am oferit sa ii dau dupa primele 15 minute(si aveam si o sugestie pe unde sa ii bag),doar sa nu mai pofteasca la sacosa mea.I-am zis: "Prietene,eu iti inteleg durerea,se vede ca ai probleme,dar eu sacosa mea nu pot sa ti-o dau pentru simplul motiv ca E A MEA!!"
Intr-un final (asta nu a tacut o secunda amarata) mi-am adus aminte ca in spalatorie e o camera video,asa ca i-am sugerat tembelului sa mearga sa vorbeasca cu cel ce se ocupa de treaba asta(care e in cladirea de langa) si sa il roage sa ii arate inregistrarea.Poate-poate asa il faceam sa taca si,cine stie?puteam sa ii strecor un pumn in burta.
A plecat,s-a dus la administrator,a venit cu ala acolo,cica sa faca ala ancheta.M-a aratat pe mine ca pe suspecta numarul 1-femeile alea oricum deja plecasera dupa ce facusera misto de el-si astepta sa se faca dreptate.:))
Administratorul,care ma stie de ceva timp si l-a citit pe Mr. Cucu asta,mi-a facut semn sa stau linistita(nu ca nu eram) si ca e nebun,sa nu il bag in seama.I-a dat o alta sacosa-verde(sac!) si l-a rugat sa se retraga in liniste si pace,ca nu are de ce sa isi mai faca griji.Asa ca,dupa vreo ora de lamentatii,a plecat si marele imbecil,evident bombanind si privindu-ma cu ura on his way out.
Insa omul mic asa ramane,indiferent cat i-ar zice unul sau altul altceva.Boul,inainte de a pleca,mi-a deschis usa la uscatorul de haine,oprind ciclul si lasandu-mi si sa cada un adidas.Lucru pe care eu l-am observat relativ tarziu,ca intre timp ma asezasem in cealalta parte a incaperii.Asta a fost victoria lui care l-a facut sa fie mandru la sfarsitul zilei.Ei,cu asta sa ramana!
Si-am incalecat pe-o sa,si v-am spus povestea-asa!

Suparare mare

Sunt foarte suparata pe mine.Stiu,trebuia sa scriu postul cu acuzatia de furt,dar o las pe maine,ca acum nu am niciun chef.
Am citit mai devreme pe Facebook despre un tanar(22 ani) din Marea Britanie care vorbeste 11 limbi straine. 11!!!! Printre care si rusa,greaca,deci baiatul e..de n-am cuvinte!
Frate,si m-am gandit: eu ce naiba fac cu viata mea? Ce rost ii dau?Sunt atatea lucruri pe care imi place sa le fac,la unele sunt si ..bunicica..si ce fac toata ziua? De abia vorbesc o engleza amarata si ma chinui cu franceza asta de cateva luni..of..
Ma apuc de treaba,sa stiti..nu stiu inca ce treaba,dar ma apuc.Chiar acum.:D

Ordine in dezordine

Sunt dupa o noapte totalmente nedormita,asa ca daca scriu haotic,sa-mi fie cu banat. Dar am vrut sa mai scriu, sa nu ma las iar pe tanjeala.(mama ce arhaisme imi induce nesomnul..)
Nu am putut sa dorm deloc,delocut.Habar n-am de ce mi se intampla asta.Nu mai pot sa dorm noaptea,asa ca pe la pranz mi se face rau de somn si trebuie sa dorm,asa ca noaptea iar nu pot sa dorm,asa ca..sunt praf. Si ma foiesc,si ma-nvartesc (:) ) si imi vine sa ma sui pe pereti.De obicei reusesc sa adorm pe la un 2,dar azi noapte am doborat recordul: cred ca am dormit 2 ore cap la cap. Noroc ca am gena buna,si sunt atragatoare si dupa o noapte pierduta.:D
Heei..dar sa ne concentram pe alte lucruri, nu pe genele si sprancenele mele perfecte. VINE PRIMAVARAAA! Ma uit pe geam si vad soareee,ceea ce instant ma remonteaza si ma face sa ma gandesc ca poate..poate ies si eu din hibernare. Ieri a fost chiar placut afara,am stat putin pe balcon si am simtit miros de nou,asa,de plimbari si parcuri si chef de viata si de treaba,lucru care s-a si intamplat,multumesc foarte mult,ca pentru prima oara dupa mult timp am avut chef de trebaluit.
Si apropo de trebaluit,am o chestie tare draguta(not!) sa va povestesc,dar nu acum,ca e musai sa ma duc sa mananc:)).  Bebelusul asta nou e mancacios(cu cine o semana?) si pofticios,frate!
EU,care toata viata mea am zis despre pofte ca sunt fitze, ca nu exista asa ceva decat ca forma de manipulare a barbatului sau ca scuza sa mananci ce/cat vrei,acum ma trezesc ca mi-e pofta de ciorba de burta( de unde naiba sa gasesc burta aici?), de fructe(fructe?!? eu?..e ceva suspect) si de alte alimente mai mult sau mai putin sanatoase la care nici cu gandul nu gandeam inainte.
Dar..ce e val ca valul trece,asa ca de ciorba de burta mi-a trecut,fructe bag la greu,insa,suc din ele included,de ce nu pot sa scap (inca) e masa de dimineata,asa ca ma duc sa dau al Cezarului ce-i al Cezarului,va pup si stati prin preajma,daca vreti sa aflati cum am fost acuzata de furt.:D



Vreau sa o salut pe Vivi,o veche prietena si colega,am aflat cu surprindere ca imi citeste blogul.:) Si cica ii si place.Deci double greetings.:))

Deci :))

Daca ne ajuta Doamne Doamne si e totul bine, la sfarsitul lui august ne vom imbogati familia cu un bebelus.:) Sper ca de data asta totul sa decurga bine,pana acum agitatul din burtica e frumos si sanatos(cu toate ca are nasul cam mare:D). Toata lumea e fericita si nerabdatoare,mai ales Razvan,care a zis acum ceva timp "Dupa ce nastem bebelusul eu o sa il ingrijesc".:))Deci am si ajutor de baza.
Aseara am fost de l-am vazut iar si am fost uimiti de cat de activ era.Se enervase pentru ca doamna doctor care facea ecografia ii apasa ecograful pe spatiul lui si el nu mai avea unde sa se joace,asa ca se impingea nervos in sus,sa isi faca loc.Are deja personalitate:))
La urmatoare vizita(luna viitoare) vom afla,sper,si ce e,si chiar daca eu imi doresc un piic mai mult baietel,de cate ori ma gandesc la bebelusul asta il vad ca pe o ea.:)Ma gandesc numai la nume de fata,si am asa o presimtire ca va fi o domnisoara.Ceea ce va fi la fel de frumos,evident,si o noua experienta pentru noi.
Asadar,astea sunt vestile bune.Fingers crossed si va tin la curent.:)

M-am tuns!:)

Ieri m-am tuns.Am intrat in coafor in ideea de a-l tunde pe Razvan,ca era cazul de vreo saptamana,dar pe principiul "Sa fim nebuni,la naiba!" m-am bagat si eu.
De mine s-au ocupat 3 fete: una m-a spalat pe cap,una m-a tuns si una m-a uscat. Cu spalatul pe cap a fost usor,chiar daca parul meu era foarte lung si (este) foarte des si ii umpluse chiuveta fetei,dar totul a mers bine.greseala numarul 1,insa: nu mi-a dat cu balsam.Big,big mistake.Parul meu este uscat si fara balsam e un fel de misiune imposibila.Ceea ce i-a ingreunat vizibil munca celei de-a doua fete,cea care m-a tuns si in prealabil a trebuit sa ma pieptene.:D In fine.Deja spiritele incepusera sa se agite un pic,cu fata aia mica luptandu-se cu parul meu mare si razboinic. M-a pieptanat,m-a tuns si m-a dat pe mana celei de-a treia fete sa ma usuce.Asta este,absolut de fiecare data,provocarea suprema pentru toate saloanele de coafura la care merg.Pentru ca parul meu e foarte,foaarte des.Si totul incepe la fel:
Domnisoara a impartit cu harnicie parul in cadrane si a inceput.Si a continuat. 5 minute.10...15...in prima faza, s-a inrosit toata si mici stropi de transpiratie au inceput sa i se scurga peste tot. A inceput sa fremete usor. Se muta de pe un picior pe altul si ofta des. Era agitata.
Apoi au mai trecut 5..10 minute.A doua faza a fost de enervare.Mi-am primit  perii in cap,pe fata si pe gat ,perii aruncate cu ura si disperare. M-a durut,dar am meritat-o.Asta imi repetam cand ma uitam la ea.Mi-o merit.Ce mi-a trebuit atata par?
Dupa alte cateva minute, a inceput sa oboseasca.Nu mai avea putere sa ma loveasca,si a inceput sa se balangane de pe un picior pe altul ametita.Era ca un beat euforic,doar ca prost dispus.Fata ii era in continuare rosie, era mai transpirata ca oricand,dar nu mai realiza ce i se intampla.Cred ca atunci a inceput sa se roage.Sa se termine odata, sa vina un cutremur,sa fac combustie spontana,orice...Nu s-a intamplat nimic,asa ca a trebuit sa continue.Trecusera deja vreo 40 de minute.Ultimile 20(de obicei totul uscatul dureaza 45 de minute,dar ea ,saracuta,era si novice) le-a petrecut in agonia trecutului si extazul celor 4-5 suvite ramase.Cred ca isi repeta in gand:"Poti sa o faci,mai ai putin,POTI!"
Si apoi..a terminat. A fost de parca si-ar fi revazut o dragoste pierduta.Fata i s-a luminat,a rasuflat usurata si o expresie de liniste i s-a asternut pe fata.TERMINASE.
S-a prabusit pe un scaun,iar eu am murmurat timida un "imi pare rau,stiu ca parul meu poate fi dificil"..Nu a mai avut putere decat sa zambeasca stins...
O sa trec si astazi pe acolo,intai sa vad daca e cumva poza mea la intrare cu vreun mesaj negativ menit sa nu ma mai lase inauntru,si apoi sa vad daca EA mai e acolo.Pentru ca daca nu si-a dat demisia,ei bine,eu o recomand,domnule.Inseamna ca are rabdarea necesara pentru orice client.

Branzaaaaaa!!!

Am facut rost de branza.Mare fan,eu,insa nu mananc decat telemea de vaca,adica subiect tabu in Belgia.:)Au branza din orice animal posibil si imposibil,nu au telemea de vaca...The horror,the pain!!!
Exista branza cum imi doresc eu doar intr-un cartier indepartat,unde in weekenduri,cand e deschisa piata asta, e o tiganie..ceva de nedescris..E un magazin romanesc acolo,insa si-au extins serviciile,nu ofera doar produse alimentare romanesti,ci si muzica romaneasca.Super,nu?Doar ca e vorba de manele date la maxim, tigani si boschetari,mititei(1 euro bucata),mustarel si alte alea care te transpun instant in realitatea romaneasca.De la care noi am plecat,thank you very much,asa ca evitam sa mergem prea des la piata asta.Dar cand vine pofta,domnule,nu ai ce sa faci,si nu-ti ramane decat sa iti lasi acasa acte,carduri,telefoane,sau orice altceva de valoare,sa iti iei cu tine doar cativa euro,pe care sa ii tii in buzunarul interior sigilat bine, sa te inarmezi cu rabdare si un eventual fular sa nu inhalezi chiar tot mirosul ala de tigari ieftine si mititei scumpi si sa pornesti la drum.Cu metroul,caci gasirea unui loc de parcare acolo iti mai fura o ora din weekendul.
Dar in fine,trecem peste astea,asa cum am trecut noi duminica,si cumparam branzaaa!:)) mare fericire,mare..de ieri seara numai asta mananc: branza cu rosii si cu paine.:)
Dar nu ca mananc,infulec precum ciobanii,asa,la botul calului..Nu imi tai civilizat felii sa imi fac sandwich-uri,doamne fereste,as strica bucuria momentului si as muri si de pofta.:D
Nuu..eu  rup bucatoaie de paine,tai grosolan rosia, branza la fel,si le infulec ca si cum nu am mai mancat de pe vremea razboiului.Cred ca si un neiubitor de branza daca m-ar vedea ar pofti nitel..:)
Si mananc,mananc cu o poftaaaa...inchid cand si cand ochii si ma las transpusa in copilarie,vara,cand veneam de la joaca si mancam rosii delicioase de gradina cu painica proaspata si cu telemea de vaca..Mmmm...ce senzatie minunata! Ce gusturi simple,dar binefacatoare!
Acum cand scriu doar ce m-am ridicat de la masa,desigur.Asa ca simt inca gustul unic de zi fericita de vara,simplu si lipsit de griji!
Pofta buna va doresc!:)

Educatie?!?

Vroiam sa mult sa scriu postul asta,dar am zis sa mai astept,sa nu il scriu la cald,sa incerc sa fiu temperata.:) Ha!Eu?!?Temperata?:D Nu m-am temperat,asa ca..il scriu oricum.Scuzati-mi,in avans, patosul...
Toata lumea care ma cunoaste stie ca eu sunt total impotriva violentei asupra copiilor.Proprii.:D pentru ca nu mi se pare normal sa dai in copilul tau,consider ca poti face si altfel educatie.Acum,nu sunt eu nici pe departe mama perfecta,insa Razvan e un copil destul de cuminte si educat,zic eu :) si asta fara sa primeasca in viata vietilor lui o palma. Consider ca mai tare il doare daca nu il las la desene sau nu ii dau desertul preferat decat daca dau in el.Bataia nu face decat sa inraiasca copilul,sa il frustreze,si pe buna dreptate,pentru ca nu e corect sa te pui cu cineva care nu e de marimea ta. Ce sanse are o mana de om in fata ta,ditamai adultul? Sanse egale,pentru asta militez.:)
Inchipuiti-va deci,stiind putinul expus mai sus, cum mi-a cazut acum ceva timp cand, fiind intr-o vizita,am auzit urmatoarele:
-Toata lumea zice de fiica mea ca nu e educata,dar doar ea stie cata bataie mananca!
.......................................................................................................................................
Nu am putut decat sa bolborosesc incet..."a,deci bataia o educa??"..pentru ca era prima oara cand o vedeam pe vigilenta mamica si nu am vrut sa intru in dispute premature..
Deci pentru unii oameni bataia e educatie.Interesant.Eu am considerat mereu ca e doar o forma de slabiciune a celui mare, de recunoastere a infrangerii in fata celui mic si de neputinta.De fapt,cred ca este opusul lui "a face educatie" -cred ca este capitulare in fata faptului ca nu stii sa faci educatie.Si ce iti ramane atunci?Sa dai.
A! Ca uneori te enervezi asa de tare pe micul dracusor incat ITI VINE sa il pleznesti?Asta pot sa inteleg.Esti obosit,tracasat,in fine,ai si tu problemele tale si iti vine capac atitudinea lui,da,ok,se poate intampla.Dar ia o gura de aer,trimite-l in camera lui,numara pana la 10,sau orice te face sa te calmezi macar putin..nu da! Poate a avut si el o zi proasta,si vrea doar sa iti capteze atentia...
Ce am face daca atunci cand am fi batrani si neajutorati,pentru ca da, batranii sunt cel putin la fel de neajutorati(si cateodata enervanti) ca si copiii- am primi bataie de la copiii nostri,copii pe care odata i-am lovit pentru ca nu stiam a face altfel?Acum,cand nu mai suntem NOI in putere,ci EI? Ca na, roata se mai intoarce,are obiceiul asta..
In fine, vorbesc si eu sa mai imi zic oful.Stiu ca cei care citesc aici nu sunt violenti:) sau cel putin asa sper..:))insa as vrea sa putem,eu si cei ce imi impartasesc sentimentele,sa transmitem mai departe gandurile astea,poate poate schimbam ceva..macar poate cei ce isi agreseaza copiii gasesc timp sa analizeze situatia cu maturitate si sa isi dea seama ca gresesc...BATAIA NU REPREZINTA EDUCATIE!!
Va multumesc! :)

Un banc dragut

..la care inca mai rad,si l-am citit acum 3 minute :)


Un psihopat tara un copil prin padure. Copilul incepe sa tipe:
-Mi-e fricaa!Mi-e fricaa!
Psihopatul:
-Tie ti-e frica?Dar mie,ca trebuie sa ma intorc singur?

:)))..mi se pare bestial..:)))

Recenta :)

Tati,uitandu-se la prognoza meteo:
- Hm,-5 grade..oare cum o fi maine?
Razvan,cascand:
-O sa fie bine...

Mo omoara ca trebuie sa nascocesc un titlu mereu...

Domne', si ce chef aveam azi de scris,si ce de lucruri de zis..dar ma doare capul de azi dimineata si nu privesc cu drag decat peretele in care m-as infige repetat cu viteza.
Asa ca o lasam pe alta data cu beletristica,azi doar vreau sa semnalez dorinta-mi nestavilita de a face iar plimbari lungi prin diverse locatii, dorinta infranata de cele -10 grade de afara.
Ma enerveaza ca sunt asa...de la caldura mi se face rau si nu am chef de nimic, de la frig nu pot nici sa gandesc cum trebuie,daramite sa mai prestez diverse treburi..practic imi raman doar toamna si primavara(preferatele mele,de altfel), dar si astea trebuie sa fie moderate,evident..
Doamne si cand ma uit la copii(inclusiv al meu) cat de buna au termoreglarea..Razvan sta si acum prin casa doar in maieu si chilotei..ca zice ca are soba pornita in interior(l-a invatat tati treaba asta :) ) si nu are nevoie de haine.Iar eu tremur sub pilota,cu sosete in picioare...
Dar toti sunt asa,si asa am fost si noi cand eram mici.Imi amintesc cand ieseam la zapada,cum ne tavaleam pana eram acoperiti din cap pana in picioare si tot ne bulgaream,ne frecam pe fata cu zapada rece..si nu simteam frigul decat poate cand ajungeam in casa cu hainele ude.. Acum mi se face pielea gainii doar cand ma uit pe geam la centimetrul de zapada din curtea din spate...
Sa vina vremea frumoasa,deci,propun,sa putem sa iesim iar in parc(adica eu,ca baietii sunt si acum iesiti afara,la plimbare),sa pot sa ies din casa fara teama ca o sa intru in soc hipotermic..
Caldurica va doresc!

Moments...

Astazi Razvan a ajuns de la gradinita mai inghetat decat Jerry cand il lasa Tom afara in zapada si apoi il dezgheta deasupra focului.A fost foarte rece zilele astea,dimineata sunt -7 grade iar pe zi -3. Stiu,in Romania sunt -19,insa noua tot ne pocneste fata de la ger.
Am ajuns acasa,el tremura tot, ii inghetasera mainile in manusi,picioarele in strampi si pantaloni..in fine,dardaia tot. Mi-a zis ca il doare burtica de foame, dar intai vrea sa se schimbe si sa se incalzeasca putin. Am ajuns in dormitorul nostru,unde e cel mai cald din casa,si s-a bagat sub pilota inca frisonand. Mi-a zis sa vin si eu,ca sunt calda, sa ii incalzesc picioarele. Cum de cand a crescut momentele de stat linistiti unul in bratele celuilalt sunt de cele mai multe ori sub amenintari, am zburat in plapuma inainte sa termine propozitia. S-a asezat cu capul pe bratul meu, cu manutele in mainile mele si cu piciorusele alea slabe lipite de mine.:) A adormit asa, uitand si de foame,si de tot...cu mine holbandu-ma la el zambind...e atat de frumos..si s-a facut asa de mare..nu stiu cand a crescut asa repede.La toamna merge la scoala...
Am stat o ora nemiscata, abia respirand, de teama sa nu il trezesc si sa stric momentul asta care din pacate e din ce in ce mai rar...el dormind in bratele mele cu mutrisoara aia atat de linistita...
Ah...stiu ca am mai zis-o,scris-o,oftat-o..dar ce pacat ca timpul asta zboara atat de repede si nu putem sa il tragem macar putin,de o maneca, sa mai zabovim asupra momentelor frumoase din viata noastra...ar putea sa recupereze cand avem probleme,atunci ar putea sa treaca mai repede si am fi chit...


Si pentru ca tot am devenit usor nostalgica, o sa inchei cu un ...in niciun caz nu as putea sa il numesc banc,indiferent daca asa se vrea sau nu,care circula acum pe Facebook si care azi dimineata mi-a dat lacrimile...nu are legatura cu dragostea parinte-copil,ci...:)


O fetita de 5 anisori si-a intrebat fratele mai mare:
-Ce e iubirea?
El i-a raspuns:
-Iubirea e atunci cand tu imi furi ciocolata din ghiozdan in fiecare zi si totusi...o tin in acelasi loc mereu...

The monkey in me..

Foarte dragut ca am propriul blog..pot sa vorbesc toata ziulica nuumai despre mine..:) Asadar:
Eu am,printre nenumarate altele, aceasta calitate-defect: imit,fara voia mea, ca o maimuta. Daca imi place o expresie verbala, o adopt imediat.Vreo expresie faciala imi pare amuzanta? Hop si eu cu ea pe mutrisoara. Dar piesa de rezistenta o reprezinta faptul ca atunci cand vorbesc cu cineva in alta limba imediat ma adaptez la accentul respectiv. Ceea ce nu e intotdeauna rau. De exemplu,la cursurile de franceza,cand vorbesc cu profa, prind imediat accentul ei si vorbesc mult mai fluent limba. Cand vorbeam cu Amy,prietena americanca,in engleza, evident ca si engleza mea se imbunatatea vizibil,si se auzea frumos.
Ce sa ma fac insa cand...vorbesc franceza cu accent american,cum facea ea la cursuri?Sau cand, dupa ce am stat la coada la un magazin de haine in mall si in fata mea erau doua italience care au vorbit vreo 5 minute pana sa plateasca,atunci cand mi-a venit randul la casa era sa vorbesc in italiana? Cum sa explic oamenilor ca nu fac misto de nimeni,doar ca instinctul meu de primata isi cere drepturile?
Stiu: o sa imi imprim pe un tricou: Darwin rules! si o sa il port tot timpul. Eventual, cu asterix, o sa explic dedesubt la ce ma refer,si o sa rog persoanele care se irita usor sa ma ignore.:)
Da,asa o sa fac.Pana atunci,daca auziti ca mi-am luat bataie prin vreun magazin,sa stiti care a fost cauza...

Propun pentru votare

Ma gandeam eu asa zilele trecute cat de tare ar fi ca femeile sa aiba harem.Ha? Cat de super duper ar fi asta,ia ziceti?
Toate stim ca barbatul perfect nu exista,sau daca exista e categoric luat de vreo proasta care nu il merita..:)),asa ca ce ar fi sa avem cate un barbat pentru fiecare nevoie?
Ia sa vad cati mi-at trebui mie,sa stiu daca imi permit.:D Asadar:
-unul romantic,sa ma rasfete in fiecare clipa (in care am chef de rasfat,ca nici gretosi nu putem fi,acum,nu?), sa imi cante la chitara,la pian si la voce.:D Si sa atinga minimum de dragutenie,adica sa nu fie pocitan ben pehlivan.Si asta e valabil pentru toti,sa se inteleaga. Deci unul romantic.A,si care e de preferat sa stie si sa picteze,deseneze,sa fie multitalent,sa nu mai trebuiasca sa imi iau inca unul pe creativitate.Creativ,talentat si romantic.Sa se noteze.
-unul destept,cu care sa ma intretin intelectualiceste.:D Sa discutam despre Dumnezeu,despre viata si moarte,batranete si criza mondiala. Sa ma provoace constant la discutii,iar eu sa ii raspund cand am chef si timp.:))
-unul cu bani multi,evident,din motive pe care nu mai are rost sa le mai enumar.Fara bani am fi toti,si eu si ceilalti barbati ai mei din harem,niste pampalai muritori de foame. Deci asta sa aiba bani si pentru mine si pentru ceilalti membri.
-unul bun la pat,desigur.Asta e musai sa fie tanar,frumos si mereu ..infometat.:))Si sa ma aduleze ca pe o diva.Cred ca pentru asta ar trebui sa ii scot ochii si sa il tin inchis intr-o cusca,dar..orice sacrificiu merita facut.
-unul sa fie un tata excelent pentru copiii mei.Nu stiu inca ai mei cu cine sa fie copiii,presupun ca vor fi cu cel destept care oricum nu e urat buba,asa ca e ok.Si poate fac un copil si cu asta,cu tatal excelent,sa aiba mai mult spor cand ii creste pe toti.Sa fie stimulat,deci si asta trebuie sa aiba un minim de inteligenta si frumusete.Sa ii duca in parc,sa ii invete chestii barbatesti,treaba lor ce fac atunci cand eu am treaba.:)
-unul sa fie copilaros,sa pornim impreuna in aventuri,sa ne maimutarim prin mijloacele de transport in comun si sa ne atribuim identitati false prin vacante.Sa ne facem glume,sa ne balacarim cu drag si sa ne ciupim pe sub masa.
-nu stiu daca trebuie sa fie separat sau poate sa indeplineasca  copilarosul de mai sus functia asta,sau mai bine toti,dar cel putin unul care sa fie amuzant.Sa ma faca sa rad,domne,mie asta imi place.Asta poate sa fie si mai uratel,eu oricum m-as indragosti de el ca ma face sa rad...


Oare am bifat tot? cred ca da..hai sa numaram...1.2...4...7!!! 7 barbati imi trebuie in harem.Eu zic ca numarul e de bun simt,nu?Si e si numar magic,unde mai pui?
Ia sa vedem,daca mai sunt fete care citesc,faceti un calcul si transmiteti-mi si mie numarul vostru minim.:) Sau alte sugestii,poate am omis ceva..



(Si uite,pentru ca e criza si pentru ca sunt foaarte bine dispusa acum,maine si mereu,sunt dispusa astazi sa fac un lucru foarte generos: honey,citeste tu ce am scris,bifeaza cati intr-unul esti si mai reducem din personal,poate nu mai trebuie sa facem rost chiar de toti,ce zici?Apucat-te si invata sa pictezi,sa canti la pian,vioara si orchestra,vezi cum faci sa ma ciupesti pe sub masa si o rezolvam mai lejer,ca si-asa avem doar 3 camere :D)
In rest,numai bine...;)

Si a inceput si anul asta..

..stiu,de vreo luna,dar uite parca mai ieri a fost Revelionul si acum incepe deja februarie.Prea repede trece timpul asta,si eu inca nu reusesc sa il folosesc la maxim.Dar presupun ca faptul ca trece repede e semn bun,inseamna ca trece frumos,nu?Ca ma gandesc ca daca era de rau mi se parea ca nu mai trece odata..
De la inceputul lui ianuarie mi-am propus sa ma apuc de invatat pentru examenul de la Comisie.Dintr-o luni,evident..dar eram in tara,dupa care ne-am intors si eram obositi dupa drum,dupa care a fost ziua mea,dupa care am avut examen la franceza,dupa care m-am odihnit dupa examenul de la franceza :))..dupa care nu mai am nicio scuza dar inca nu m-am apucat...Mi-am pregatit paginile,totusi..e un inceput. Uite poate astazi o sa imi citesc o ora,ca iar simt mirosul de nou in narile entuziasmate...si tot ninge afara ca-n povesti.
Imi place asa de mult ziua,cu toate cele 24 de ore ale ei...Diminetile sunt fantastice,te trezesti mereu pentru un nou inceput, o iei de la capat cu orice-bun,rau..e o noua sansa de a face ce trebuie,sau ce iti place,sau ce ti-ai propus de ceva timp...Ai energie si totul iti pare posibil.
Pranzul e inca intr-o nota optimista, e perioada zilei preferata a unora,cale de socializare,la munca,sau de putina relaxare, de prioritizare a treburilor pentru ziua respectiva..Apoi vine dupa amiaza, cand,chiar daca esti obosit dupa o zi de munca,stii ca mai ai putin si pleci spre casa,spre familie,spre iubit,sau pur si simplu spre o baie cu spuma si un film bun.
Dupa care..ehee..seara..Seara este un prilej de a te aduna la masa cu toata familia,de a povesti ce ti s-a intamplat ziua respectiva, de a te relaxa sau de a face ceva ce iti place..un hobby, sau un film,sau o carte buna...si uite asa se face noapte si mergi la culcare,iar inainte de a adormi ai ocazia sa iti faci planuri,sa analizezi ce ai facut bine si ce nu ti-a placut,ce ai vrea sa schimbi ziua urmatoare,etc.
La mine e chiar mult mai simplu si mai frumos.:) Eu am parte de momente si mai relaxante,gatesc,ma uit la filme, invat( in curand :D),ma joc cu Razvan si fac planuri...
Despre Bruxelles nu va mai zic nimic,v-am zapacit destul de aproape un an..:) Imi place la fel de mult,si de abia asteptam sa vina caldura sa incepem iar sa rascolim orasul...


Asadar..de azi ma apuc de invatat :). Wish me luck!