duminică, 22 februarie 2009

Shoppingul,pasiunea mea

Cred ca am o afectiune a creierului care ma obliga sa cheltui TOTI banii de care dispun.Indiferent de suma,indiferent de produse,mie imi place sa cumpar.Pana aici, nimic neobisnuit pentru o femeie, nu? Corect. Insa ciudatenia naibii incepe cand merg undeva, intr-o tara straina de exemplu, si iau lucruri care se gasesc si la noi pe toate drumurile(ex. lame de ras.Muulte.15.Sau canita de plastic pentru Razvan.Cu Scooby Doo.Frumoasa,daca pot sa spun in apararea mea.Sau spumiera.Da, spumiera,pentru spuma de la supa(sau ciorba).Daca era in fata ochilor mei...Sau o oglinjoara mica pe care am si spart-o cand am "probat" bagajul si m-am suit pe el.Nu a rezistat, oglinjoara, ca era firava,saraca.Tot pentru Razvan era.Si exemplele pot continua).
Normal ca mi-au sarit oamenii in cap, incepand cu sor-mea,maica-mea si taica-meu, acolo, si continuand cu barbate-miu,aici.Ca ce, noi nu avem in tara lame de ras?Sau spumiera?Eh, om avea, nu zic, dar ce mare a fost placerea sa le aduc de acolo...:)
Imi dau seama ca exagerez,cateodata.De exemplu, cand am vrut sa imi cumpar covoras de baie.Tot din Dubai.Ca era frumos.Pufos.Noroc ca nu mai aveam unde sa il pun, ca nu iesea bine.:)Dar ar fi costat prea mult, ca ar fi trebui sa imi mai cumpar INCA o geanta pentru el, si se adunau costurile.Plus banii pe care as fi putut sa ii dau pentru extra luggage.
A! Am adus si suc, tot de acolo.Ca era bun, si de asta chiar n-avem noi.Adica avem,dar nu asa, in cutiute mici.Am adus de ananas si de mango.Cu pulpa.Mm..a fost foarte bun.Pai unde sa gasim noi suc de mango cu pulpa aici,ha?Ziceti si voi daca n-am procedat intelept.
Si tot asa...asa fac de fiecare data cand plec undeva,si mai am bani.Nu pot sa ma intorc cu bani acasa, oricat as incerca.Parca ii aud cum ma striga de acolo, din portofel, suparati:"Da' ce, noi nu suntem buni?De ce nu ne folosesti?"Si mi se face mila de ei, micutii...
Asa ca ii cheltui, si ma intorc cu sentimentul datoriei implinite.It's a win-win situation,right?:)
In fine...nu e chiar asa grav..sunt copii care nu au vazut banane,:))) deci situatii mult mai critice.:D
Si cred ca si stiu de unde vine toata treaba asta.Se intampla demult, intr-o vreme indepartata zilelor noastre, cand eu eram mai..timida intr-ale cumparaturilor.Si ce credeti ca faceam?Analizam inainte sa cumpar, silly me.Si se intampla sa nu cumpar ceva atunci, ca poate gasesc altceva mai bun,mai frumos, mai inaltator.Si plecam dupa acel ceva.Decat ca nu gaseam,asa ca ma intorceam dupa item number 1.Surpriza!NU MAI ERA!Cred ca toata lumea stie despre ce vorbesc aici.Asa ca tot ce ramanea de facut era sa ma oftic muult timp(ca sunt ofticoasa rau) ca nu am fost inspirata din prima.Pana mi-a venit mie mintea la loc si iau din prima orice,oricand si oricat.Asa, sa fie!Am timp acasa sa fac triajul.:)
Eh, acum va las, ma duc sa imi fac inventarul in dulap, ca acum vine primavara si ma prinde nepregatita.Nu de alta, dar pentru cateva din hainute nu sunt eu pregatita inca...:)

6 comentarii:

andreea spunea...

tu esti nebuna
juuuuuuuuuuur
:)))))

sincer, nici eu nu pot sa pastrez banii :D
mama face misto de mine si zice: " trage de ei" ... si eu ii zic decat sa trag, sa se rupa, mai bine ii cheltui :D

pup

miki spunea...

:)) da, afectiune, si are si nume. nu stiu exact care. am vazut insa documentar pe discovery despre astia ca tine, deci e ceva de capul vostru :)) despre oamenii normali nu fac niciodata documentare!

pai.. ma.. ce sa zic, atata timp cat nu e pagubos pentru ceilalti si nu ramane copilul fara mancare, atunci n-o fi foc. desi nu ar strica putina chibzuinta. dar esti tanara, ai timp sa te indrepti :)

SARILLA spunea...

@andreea- Corect!:) De ce sa tragi de ei,saracii?Ca nu au nicio vina...:)
@miki-Nu, nu am ajuns pana la momentul la care sa ii las pe ceilalti fara provizii.:))
Eu ma limitez doar la banii pe care nu scrie nimic, banii "de cheltuiala". In banii casei nu intru. Dar daca am o suma pentru distractie, apoi distractie sa fie!:)

miki spunea...

perfect curata ratiunea :)
hai mah, ca esti safe!

SARILLA spunea...

Pfiu...Daca si tu zici!Si a ramas si scris!:) Esti dispusa sa depui marturie,da?:)

miki spunea...

aaauummmm.... stai sa ma mai gandesc :))