Pai mai bine sa fie bine decat sa fie rau,zic!

A fost bine,maaaa!!!Muult mai mult decat bine,super! Cand l-am dus dimineata eram amandoi un pic speriati(noi eram toti 3,dar doar eu si Razvan eram panicati),mai ales cand l-am lasat,avea fata cam plouata,si nici eu nu eram prea roz,dar am plecat si ne-am intors dupa el la 12.00,cand avea pauza de masa. Eu nu stiu daca am povestit aici pe blog programul astora(cam aiurel,if u ask me)-copilul are program la gradinita de la 8.30 la 12.00 si de la 13.30 la 15.30,in rest poti sa il lasi,dar platesti suplimentar,iar miercurea scapa la 12.00,e zi scurta.Macar daca puneau vinerea asa..in fine..
Si noi ne propusesem ca in primele saptamani pana se acomodeaza Razvan sa il luam la pranz,sa manance acasa,si sa il ducem la loc dupa pauza,asa ca astazi la 12.00 eram acolo,nerabdatori sa aflam cum a fost. El a venit topaind,de mana cu doamna, vesel ca o floricica,si doamna a spus ca a fost super cu mai multi de u.Adica "suuper". Ca a petrecut o dimineata minunata.Mai are rost sa va spun ce piatra mi s-a luat de pe inima?Razvan era bucuros,ii placuse mult,isi facuse si un prieten(si-a mai facut unul in a doua etapa a zilei:) )A zis ca s-au jucat,ca au multe masinute,frumoase,ca au iesit in parc,ca a alergat pe acolo,o reusita totala,ce mai!
Am venit acasa,a mancat,l-am dus iar,de data asta doar pentru inca 2 ore,timp in care iar au iesit la aer curat(azi a fost si o zi minunata,cu mult soare),apoi l-am luat si am fost si noi sa ne plimbam prin cartier.Si dupa vreo 2 ore de plimbare Razvan al nostru vroia iar la gradi,a fost foarte dezamagit ca de abia maine merge iar.:D Vroia sa o mai vada macar,sa stam sa ne uitam al ea.:D
Doamna e tanara,foarte draguta, a fost foarte relaxata cand i-am spus ca el inca nu vorbeste,a zis ca va invata repede ( :)  ), s-a chinuit un pic sa ii pronunte numele,dar nu s-a lasat pana nu a facut-o corect.
Asa ca de maine il lasam zi intreaga,pentru ca sa poata si manca acolo,sa mai socializeze cu ceilalti copii,au un meniu super, apropo,m-as baga si eu la un take away :D. Numai bio,numai din astea..super.
Eu scriu acum pe fuga,e deja tarziu si trebuie sa ne bagam la un film frantuzesc,sa ne ma culturalizam,si maine iar ma trezesc devreme.
Ideea e ca sunt foaaarte fericita de cum a iesit,mult mai linistita decat ieri(dar mai nelinistita decat maine,evident :)) )
Va pup,o viata frumoasa va doresc!(vroiam sa scriu seara,dar poate cititi dimineata,na,si sa nu cumva sa nu se potriveasca.Asa asta merge in orice perioada a zilei)


P.S. Nu mai corectez de greseli de graba,ma iertati voi!

M-am asezat pe butonul de panica.Iar.

Maine e 1 septembrie.Prima zi de gradinita a lui Razvan aici,in Belgia. In tara a carei limba nu o vorbeste inca.Printre copii cu care nu se va putea intelege la inceput.El, care se frustreaza daca pierde un concurs de alergat in fata noastra. Ce? Par stresata? A, poate pentru ca sunt...
Imi amintesc de prima zi de gradinita din Romania,cand avea 3 ani,si cine imi citeste blogul de ceva timp stie despre ce vorbesc.:) Acum trec prin aceleasi stari,doar ca accentuate de faptul ca nu va putea intelege nimic o perioada. Toata lumea imi spune ca ei invata repede,ca in cateva luni ne va corecta la franceza, ca lor le e mult mai usor sa asimileze informatiile noi,si stiu ca e asa.Adica sper din tot sufletul.Si nu imi fac probleme ca nu va invata limba franceza. Eu un singur lucru nu vreau: sa sufere. Nu vreau sa se simta exclus, nu vreau sa nu se joace ceilalti copii cu el,nu vreau sa ii fie rau acolo.Atat.Ma bucura insa ce am observat pana acum prin parcuri,de cate ori am iesit si am avut contact cu alti copii,ca s-au inteles si fara sa vorbeasca.Si chiar si cu Luca,prietenul lui care vorbeste flamanda,la fel,se joaca frumos si se inteleg.Habar n-am cum,dar lor le iese.
Bine,pana acum am scris doar de temerile privind adaptarea lui.De alea privind adaptarea mea fara el, dupa 4 luni de stat non stop impreuna,nu mai zic nimic. Stiu ca am mai trecut o data prin asta,si am supravietuit,chiar daca am plans inca mult timp dupa ce el s-a oprit.:)Asa ca trag nadejde ca ma voi descurca si de data asta. Ca doar am ditamai 30 de anii impliniti.(Da,ma,31,ce,imi tineti contul?)
Colac peste pupaza, acum cateva minute am facut si ditamai gagaoaia de prostie. Am vrut sa il tund(cu masina) sa fie si el aranjat pentru maine  ca deh..prima zi de gradi,sa faca impresie buna.
Rezultatul?Arata de parca doar ce ar fi terminat sedintele de chimioterapie,saracutul. Cu asta sigur o sa trezeasca sentimente in fata doamnei educatoare cel putin.Poate obtinem si vreo reducere de taxe,ceva.:D Of. Damn machine.Tampita.Prima si ultima oara cand fac asta.Am zis sa fac economie de 20 de euro,cat e un tuns pe aici,dar chit ca imi donez un rinichi data viitoare si duc copilul la specialist.Not so easy as it seems, I tell you.
In fine. Deci sunt stresata sa nu ii fie greu maine si de maine incolo, suparata ca l-am ciuntit(de abia astept sa privesc in urma si sa rad de ziua asta, btw) si disperata ca o sa fiu fara el aproape toata ziua incepand de acum.
In rest..toate bune!

Freak line

De obicei in metrou intalnesti tot felul de oameni,iar eu incerc,de multe ori,sa fac fiecaruia o poveste,in functie de starea lor de spirit,daca e vizibila,sau de haine,de comportament,etc...Si e imposibil sa nu gasesti,printre zecile de persoane ce calatoresc in acelasi timp cu tine,vreunul sau vreuna mai ciudatica.
Ei,si mai sunt si zilele astea,in care TOTI sunt ciudati.
Am fost cu metroul acum cateva zile, intr-adevar,spre o zona mai putin zen a Bruxelles-ului.Fara alte comentarii,o sa va povestesc putin despre oamenii care erau in jurul meu.
In stanga mea,lipit de mine,LIPIT,era un domn care profita de curbele lejere ale metroului sa se lipeasca de mana mea si apoi sa imi zambeasca timid,cu zambetul ala de incepe conversatii.Cand metroul nu se unduia,el se uita oricum la mine poate poate ma intorc un pic spre el si are ocazia sa zica ceva,orice.Nu s-a intamplat.
In dreapta mea era o doamna,si zic doamna doar pentru ca sunt bine crescuta,caci personajul in cauza era o femeie de varsta a doua cu profilul clasic de vanzatoare la taraba,sa zicem de cartofi(pe care ii prasea ea insasi) cu niste maini de tractorist,sanatoase,care cu siguranta cunoscusera munca fizica.Pana aici,nimic rau,evident. Doar ca "doamna" se incapatana, in ciuda mainilor sale barbatesti,sa isi poarte unghiile lungi,astfel incat totul avea un aspect foaarte ciudat. Patul unghial era mic,iar unghiile mari, intr-o forma aerodinamica si urateee...dar urateee...Bad.
In fata mea statea un posibil kamikaze,ce isi completa profilul citind dintr-o carticica ce semana cu un Coran.Era tare suspect,omuletul,si privea peste tot in jur,cartea fiind mai mult un apanaj. M-am uitat cu atentie dupa vesta cu bombe sau macar o sacosa dubioasa,ceva,dar, cu toata setea mea de senzational,nu am depistat nimic.
Langa el,mama si - mi-a luat ceva sa identific-fiu.M-am hotarat greu,pentru ca baiatul,care avea undeva in jur de 10 ani,avea niste cosite de rastafarian mai ceva ca Bob Marley. Si era frumusel foc,asa ca in mod automat am presupus ca e fata.Doar o analiza atenta m-a ajutat sa elucidez cazul si sa il privesc pe baietel si cu mai mult interes,iar pe mama lui cu o curiozitate de mama de baiat.:) Mama lui avea cercel in nas,bratara la picior si as paria si pe un tatuaj,dar nu se vedea nimic.Deci nimic neobisnuit in familia lor.
Langa "doamna" cu manichiura de Gremlins statea un betivan care duhnea a alcool ieftin de la o posta si care privea pierdut in departare.Cat putea el de departe,si cat putea el sa priveasca.
In picioare,langa usa, un tanar pe care eu initial l-am considerat Emo. Era inalt,slab,cu o freza emo..nista..:), cu un breton mare intr-o parte,care ii acoperea in intregime ochiul drept, vopsit brunet, imbracat tot in negru, cu blugi skinny, bocanci  si jampiere,o geaca de piele si..o poseta neagra si mare.De femeie.In urechi avea casti si in mana o carte.Iar pe unghii..oja rosie.Pe toate unghiile,care era cam cat alea mele la lungime.Inainte sa le tai. Deci nu era Emo,era gay.Cu situatie,ca toate hainele erau de firma,iar el,per total,foarte ingrijit.
Ei..cireasa de pe tort,insa...un cersetor care trecea de la un capat la altul al metroului cu o palarie in mana si o poveste pe buze, zabovind pe ici,pe colo,dupa cativa euro. Avea un barba nerasa, o haina murdara,dar nu rupta, niste pantaloni cu vreo doua numere mai mari,murdari si ei,siii...pantofi din piele intoarsa noi nouti.:D Mai mai sa ma pufneasca rasul cand i-am vazut.Erau niste super pantofi(sunt vreo 60 de euro), negri,fara nicio urma pe ei,parca scosi din cutie inainte sa urce in metrou.
Pai daca nici asta nu e viata de cersetor,eu nu stiu ce sa mai zic..:)
Da,si asa cu ciudatii mei.Am coborat zambind,cu gandul ca numai intr-un oras mare se pot intampla toate astea,multumita ca am un blog,sa pot sa povestesc si altora.:)  Poftiti,va rog!

Me happy.

Eu nu stiu cum s-a simtit Columb cand a descoperit America,dar pun pariu ca nu a fost mai fericit decat mine astazi dupa ce am descoperit cel mai frumos magazin din univers.Siiii, inainte de a continua, reamintesc publicului larg(celor 2 cititori fideli) ca,evident,si de data asta, totul e subiectiv.Ceea ce mie imi face placere(maaaxima) altcuiva i se poate parea foarte plictisitor.
Asadar, here I was cu cei doi baieti ai mei,plimbandu-ne prin cartier(v-am mai spus de cartierul meu frumos?:D) , mergand pe un drum pe care mai fusesem de zeci de ori, cand, ca in filmele americane, fara muzica de atentionare din fundal, o raza de soare mi-a scos in evidenta un magazin,aflat la cativa metri distanta de strada principala. Sincera sa fiu, observasem ceva acolo,dar credeam ca e vreun depozit,ceva.
Eu,care am o acuratete in privire la fel ca si cartita, m-a zgait un pic sa vad despre ce e vorba,si,crezand ca e un magazin de mobila cel mult,zic hai sa intram si noi nitelus, sa mai dam drumul la niste fantezii(eu mai mult) despre ziua in care..stiti voi..o sa avem si noi casa si curte.
Asa ca ne apropiem tiptil, intram incetisor cand POC! Ma loveste! ERA MAGAZIN SPECIAL PENTRU MINE. Si altii ca mine. Cu ORICE iti poti dori pentru a crea.(se conjuga ca si a lucra :D).Margele,margelute,margelisoare, panglici,panglicute,panglisoare, vopsele, foi, lanturi,cercei...raiul pe pamant,va zic!
Imi venea sa plang de bucurie.Sincer,chiar imi venea.Mi s-a facut pielea gainii,pentru ca efectiv erau acolo si raspunsuri la intrebari pe care nu le pusesem inca.Ceva de vis.
Bineinteles ca am mangaiat toate margelutele,toti fluturasii si toate inimioarele intalnite,pana cand cei doi baieti(bine) care ma acompaniau au inceput sa isi piarda rabdarea,si a trebuit sa grabesc pasul.Si atunci,POC 2! Ma loveste iar! Intr-o camera anume,erau numai din astea de bucatarit!WHAAAT? mestesugarit SI bucatarit?Nu va mai descriu ce era si acolo!Nebunie curata!
Imi venea sa ies sa aduc oameni de pe strada sa vada si ei toate minunatiile alea,pentru ca mi se parea aproape nedrept ca doar eu sa ma bucur.
Of!Ce sa va mai zic, nu am luat nimic azi, pentru ca evident imi trebuie o zi sa ma calmez si sa imi fac un plan,ca nu sunt pregatita psihic pentru o confruntare directa cu produsele.Mi-e ca daca intru pana nu sunt chilled imi donez vreun rinichi,vreun plaman,ceva,pe acolo(nu direct in magazin,pe piata neagra,online,de pe mobil:D.Nuuu..nu e asta planul meu,ce-aveti?!?Era doar o exagerare!:D)Dar ce am reusit astazi a fost sa ma umplu de bucurie pana a facut Ding Ding Ding,ca nu mai era loc.
Pace in lume!

Si asa cu luptele...

Cu toate ca de obicei tati se ocupa de partea asta, azi facea altceva si Razvan m-a rugat pe mine sa ne luptam.Da, o noua indeletnicire,pe care o incurajam cu drag, in speranta ca va fi si el mai dur someday.:D
Si el striga la mine ca un adevarat razboinic ce se credea: Lupta,mami,lupta! Eu-care in afara de sor-mea nu m-am batut cu nimeni vreodata-habar n-aveam ce trebuia sa fac.Dar incercam sa il dobor voiniceste si dadeam tot ce aveam mai bun in mine.Si dupa vreo 5 minute de lupta dreapta, in care credeam ca am dobandit si tainele luptelor,si strigam ca un voinic, Razvan imi zice: Mami, parca faci oua!



P.S. Just for the record,l-am invins la puncte,si am fost data si exemplu la tati pentru modul in care l-am luat pe sus.Pe copil,nu pe tati.

La multi ani,mami!

Uite ca a mai trecut un an de la ultimul post scris tie personal,mami,pentru atunci cand o sa stii sa citesti.
Maine e ziua ta,si pentru ca ne trezim devreme si plecam spre parcul de distractii,iti scriu acum,cu cateva minute inainte de miezul noptii.
Zilele astea m-am tot gandit ce as putea sa iti mai scriu,mai mult decat iti zic in fiecare zi si iti arat in fiecare minut petrecut impreuna. Din nou mi-a parut rau ca nu sunt mai talentata la vorbe,ca nu am puterea sa inventez cuvinte care sa iti arate parte din dragostea mea macar,pentru ca cele pe care le stim cu totii deja imi par fade. Si ma gandesc asa: daca nu exista cuvinte care sa poata transmita exact ce simt,poate ca e pentru ca te iubesc atat de mult cum nimeni nu a mai iubit vreodata. Si nimeni nu stie a exprima.
Esti, in continuare,cea mai mare bucurie pe care o puteam avea,si eu si tati,si cred ca stii deja din ochii nostri inlacrimati de emotie in momentele sensibile, ca ne umpli de mandrie prin tot ce faci. Stii sa citesti de ceva timp,sa scrii,faci analogii pe care noi le gasim inteligente si esti,mai presus de orice,un baiat bun.Un baiat sufletist,cuminte si atent la cei din jur. Mereu cand te strig raspunzi repede: Vin imediat! si fugi spre mine  cu piciorusele tale alea mici de oriunde te-ai afla. Cand tati a zis acum cateva zile ca ii e rece ai fugit si i-ai adus tricoul,fara sa iti zica nimeni nimic,iar mie mi-ai adus azi,in bucatarie,telefonul pe care il uitasem in alta camera.Si faci totul cu zambetul pe buze.
Esti amuzant si dulce, faci cele mai dragute fetisoare si ne faci pe toti sa radem in fiecare zi. Esti un actor foarte bun, iti place sa canti,sa dansezi, sa regizezi,sa le faci pe toate,chiar si deodata,cu o energie care uneori ne ameteste complet. Alergi incontinu, incontinuu,si in casa dar mai ales cand mergem la plimbare,de zici ca ai fost tinut captiv intr-o cusca cel putin cateva luni.
Noua ni se pare ca esti si frumos :D cu pielea ta alba,cu nasucul tau perfect si gura ca o capsunica. Esti inalt pentru varsta ta,acum cateva saptamani cand te-am masurat ultima oara aveai 1,17 m si vreo 24 kg. Nu mai pot sa te tin prea mult in brate,sa stii,si mereu glumesc cu tine ca in curand o sa ma iei tu pe mine in brate.Dragutul de tine,chiar crezi asta uneori.:)
Cand esti circumspect intrebi lung "chiar?" cu o fetisoara mirata care ne topeste si ne face sa uitam ce vroiam sa zicem. Asa cum e normal,ai expresii imprumutate de la noi,dar care din gurita ta sunt adorabile.
Esti foarte precaut,si asta de cand erai bebelus, nu te arunci niciodata cu capul in fata la ceva ce nu cunosti.De mic te dadeai in vreo masinuta noua numai dupa ce stateai cateva minute deoparte sa urmaresti despre ce e vorba,eventual sa se dea alt copil inainte,nu paseai pe ceva ce ti se parea nesigur decat dupa ce verificai. Si acum esti la fel.Cand am fost pentru prima oara la locul tau de joaca preferat aici,in Belgia,pana sa te dai pe sfoara ai stat vreo 5-10 minute si ai studiat-o.Dupa care ai pasit sigur pe tine si mandru nevoie mare.:) O sa iti arat poze.
Sunt multe lucruri pe care as putea sa ti le zic,mami,imi pare rau ca nu pot sa scriu tot ce faci undeva,dar timpul trece atat de repede incat...incerc sa traiesc cat pot de mult clipa.
Te iubesc mult,mult de tot, asa cum ti-am aratat mereu si cum o sa o fac si de acum incolo. Iti multumesc pentru ca esti asa cum esti,si ma rog la Dumnezeu sa ne ajute sa fim sanatosi,sa ne bucuram unii de alti multi ani de acum incolo,si,pentru ca as vrea sa inchei vesel,o sa o fac scriind un dialog pe care il avem destul de des la pranz,la ora somnului.

-Mami,hai sa faci nani!
-De ceee iaar?
-Pai..ca sa te faci mare!
-Dar eu nu vreau sa ma fac mare,ti-am spus,imi e bine asa!


Si mie imi e bine asa,iubirea mea!Si as vrea sa opresc timpul in loc macar cativa ani,sa pot sa ma bucur mai mult de tot ce imi oferi,de inocenta si dulceata ta acum,la varsta asta.

LA MULTI ANI,DRAGOSTEA MEA!

Bine ai venit pe lume!

Vreau sa ii urez bun venit pe lume Clarei,sa ii doresc sa creasca mare si frumoasa, sa fie sanatoasa si fericita alaturi de mami si de tati,care stiu sigur ca o sa o iubeasca muult,mult de tot!
Si sa o felicit pe tanara mamica,cititoarea mea fidela si prietena noastra draga,sa ii doresc o viata plina de bucurii alaturi de ceea ce de azi reprezinta cel mai frumos lucru care poate exista!
Va pupam pe toti 3 si de abia asteptam sa va intalnim in formula noua!


P.S. Doamna barza,multumim pentru inca un pachet livrat cu grija! Mai vino,mai vino!Mai citeste scrisori si adu cosulete!:)(n.r. nu,eu nu am trimis scrisoare)

Aici,acolo...

O ambulanta mare, o ambulanta mica, o masina de politie si o masina de pompieri.Toate astea, in fata scarii noastre,acum cateva nopti.Toate pentru o batrana de..nu stiu..90 de ani,care nu se simtea bine. Aici cand chemi salvarea vin doua ambulante,o masina mare si una mica. Acum,nu stiu de ce, venise si politia si,pentru ca batrana nu putea fi transportata decat intinsa,si aici nu poti sa faci asta pe scari,pentru ca sunt inguste, au sosit si pompierii,cu un utilaj special pentru situatii de gen.
Si stateam si ne uitam la cat personal a fost implicat,si imi aduceam aminte cand am chemat ambulanta pentru Bubu,cum au venit,dupa jumatate de ora, o asistenta scarboasa si soferul,si cum au tratat-o,cum au smucit-o si cu cat sictir se uitau la ea,chiar daca eram si eu acolo si vedeam...

In fine.Belgia,asadar.

So excited!

Am gasit cel mai misto magazin de produse thai.Ei il numesc magazin de produse exotice.:) Are o tona de chestii, 80% din ele habar n-am ce sunt, dar imi place mult mancarea chinezeasca,thai,japoneza,etc,si acolo e cu siguranta raspunsul la rugaciunile mele.
Azi am fost pe acolo(azi l-am si descoperit,de fapt),si doar ne-am uitat prin magazin.E micut si intesat de alge,lapte de cocos, ghimbir, mini vinete(arata ca niste prune albe), rambutan si muulte,muulte altele.Cate sosuri,cate chestii...:x... As fi deschis o sacosa imensa si mi-as fi cumparat orice,fara sa pun intrebari.:)
Dar am zis ca n-ar strica sa ma documentez un pic intai.Sa vad ce as putea face si ce mi-ar trebui neaparat.
Ca sa nu plecam cu mana goala de acolo,am cumparat niste creveti pane,in invelis din ala bestial ca la puiul chinezesc(cu amidon,ou,stuff...) si niste chestii dragute ca niste sarmale,doar ca in loc de frunza de varza e foaie din aia ca de placinta si inauntru e un amestec gustos de legume si pui. Suuuper!
Asa ca ma pun pe citit retete "exotice" :)).

Cam de iutub,asa.

Weekendul asta am fost in Anvers.Imi doream eu de ceva timp,dar precum ca vremea nu ne-a permis pana acum,si ne-a tot tinut in casa in zilele libere,sambata am luat avant de dimineata, un "fie ce-o fi" in brate si am plecat.
Eu de felul meu sunt mai organizatoare,asa.Si organizata.:D In dezorganizarea mea.Si cand plec undeva imi place sa imi fac o listuta cu ce se poate vizita,orele de program, pret,adresa,toate in ordine,sa nu pierdem timpul.
Evident ca imi facusem temele si pentru Anvers,asa ca am pornit catinel si am vizitat cam ce era interesant pe acolo.In afara de fabrica de diamante, ca nu ma pasioneaza.Eu sunt fata cu gusturi simple, imi plac accesoriile facute de mine.:))
In fine.Si vezi una,si vezi doua,si pe lista mea ordonata era si un pasaj din asta secret care se spune ca e rupt din rai,asa.Ca cica dupa ce intri pe o poarta secreta intri ajungi in alta lume, unde parca timpul ar fi stat in loc.O bucatica de paradis care pastreaza amintirea Anversului asa cum a fost el odata.Pai poti sa rezisti unei asemenea descrieri? Nuu...
Si aveam adresa locatiei, asa ca plini de nerabdare am introdus-o pe GPS, frematand de emotia intalnirii cu divinitatea.
GPS-ul,probabil mai emotionat decat noi, ne-a indicat o casa amarata la cateva numere distanta de numarul 16(acolo era paradisul secret). Si afara era o ploaie marunta,si noi eram obositi,si strada era aglomerata, si nu gaseam loc de parcare,dar noi nu,nu si nu! Am venit sa facem cunostinta cu o bucatica de paradis,apoi asta vom avea!
Asa ca mai facem o data rondul si cobor,hotarata sa gasesc a pied secretosul numar 16. Restul batalionului ramane in masina,pe avarii,si eu cobor sa intreb pe undeva cum as putea sa ajung acolo. Ma invart un pic prin fata unor cladiri,si vad un bar ce parea deschis si doream eu- populat. Ma apropii incet,sa vad daca e vreun ospatar amabil,dar nu era nimeni,asa ca plina de speranta imi iau avant sa intru in bar sa intreb,cand...POC!!! in toata splendoarea varstei pe care nu o arat,stiu, intru in geamul pe care nu il vazusem ametita de aburii divini pe care ii simteam aproape.
Acum..imi pare taare rau ca nu am cum sa va ilustrez ce fata aveam si ce postura in momentul impactului.Cred ca daca au avut aia de la bar norocul sa aiba vrea camera de supraveghere in apropiere o sa ii multumeasca Domnului toata viata lor pentru sansa pe care au avut-o sa lucreze in barul respectiv.
Oricum, cand m-am lipit de geam, aveam un picior ridicat,ca vroiam sa urc o treapta(care evident era in spate), capul in fata, cu partea stanga la inaintare(inca am cucui :D), mainile ridicate si ele,ca asa sunt eu expresiva cand ma deplasez,si mai mult ca sigur o expresie priceless.
Si probabil si mai amuzant a fost ca m-am comportat ca si cum nu numai ca nu s-ar fi intamplat nimic,dar as fi si aflat toate indicatiile. O mare doamna in viata,asa sunt! As putea sa fiu printesa,la cat de manierata sunt si cum fac fata situatiilor grele.:D
Vreti sa stiti finalul?In afara de,repet,cucuiul ce mi-a ramas amintire?Am gasit locul secret, paradisul pierdut,sau pastrat,uarevar. Doua case ingramadite unde daca stranutai la un geam te stergea cu batista cel de la geamul vecin, un coridor stramt in care se aflau,cand am coborat eu sa verific, inca vreo 3 turisti ce au navigat pe aceleasi pagini web ca si mine,si o liniste ciudata ca in filmele horror.Punct.
Dar altfel frumos,domne,frumos.:D
Va pup.
As fi ras chiar si eu daca nu mi-ar fi venit sa plang de durere.:D

Cul

Ce misto ca sunt matura.:) Alaltaieri m-am invartit(in jurul propriei axe,fireste) foarte tare.Prima oara cu un prosop in mana,incercand sa prestez si un model in aer,ca dansatorii aia turci de pe la all inclusive-uri,si a doua oara,dupa ce am fost apostrofata ca ridic praful, am renuntat la prosop,si mi-am lasat mainile asa,stilul liber,si faceau ele model in aer.Foarte interesant.
Si m-am invartit muult,era super tare,ma intrebam de ce nu m-am gandit la asta mai demult,sa mai fac in momentele de plictiseala. Si cand m-am oprit,a fost si mai amuzant,ca se invartea si camera,saracuta.
Si dupa aia mi-a venit sa vars.Pentru ca doar ce mancasem.Si aici ajung la ideea initiala.Ce misto ca sunt matura.Ca mi-am dat seama ca data viitoare sa nu ma mai invart imediat dupa ce am mancat.Sa mai astept naibii macar juma' de ora.
Tare.

Nenea Gucci,da' combien?

Rasfoind Cosmopolitanul mi-au sarit in ochi niste incaltari care,desi nu sunt deloc ceva ce constituie prioritate,pentru ca eu nu prea mai port tocuri,mi-au placut muult de tot. Mi-au ramas in suflet,asa cum mi se intampla foarte des cu pantofii.Sau posetele.Sau hainele.Uf.Nici accesoriile nu ma lasa rece.
In fine,erau prezentati o data la inceput, si apoi mai pe larg in pagina aia in care iti zice pretul diferitor produse in trend.
Ii vad eu a doua oara,citesc printre randuri preturile altor produse siii..cand ajung la ei,cica sunt Gucci.Not bad.Si cica pretul la cerere.:D Oare cat or fi?Cat,cat?Ma roade acum.Nici macar pretul nu pot sa il am.:))
Am poza,insa. Asa ca daca vreti sa ii vedeti,na,faceti click aici. Si daca aflati cat costa...nu..nu-mi spuneti..presupun ca e un motiv pentru care astia de la Cosmo tin secretul.:D

Speculoos..best thing ever.

Carevasazica am descoperit(de parca de asta aveam eu nevoie acum,cand vreau sa mai slabesc) cel mai delicioso-minunato-orgasmico-datator lucru: aroma(caci poate fi orice produs) de speculoos. Biscuitii ii stiam si ii placeam din Romania,sunt aia de ti-i da (in cafe-cafe :D ) atunci cand iti comanzi o cafea. Ii poti inmuia in expresso sau capuccino sau whatever sii sunt deliciosi.
Dar aici,oh,AICI,in tara minunata, au orice din speculoos.Printre care si cea mai tare inghetata din univers.E atat de buna..atat de buna,incat nu numai ca eu,care nu mancam deloc inghetata, o ador,dar ma gandesc numai la ea.
Si in magazine se gaseste si pasta de speculoos, intr-un borcan ce seamana cu ala de unt de arahide,si exact asta e urmatorul lucru pe care il voi cumpara cand voi pune prima oara piciorul in supermarket. Siii..cu pasta asta de speculoos,poti face numai minunatii: tarte cu speculoos si zmeura, cheesecake cu speculoos si lamaie, briose, panna cota..orice.
Imi pare foarte rau ca nu pot aduce inghetata in tara, ca as aduce si as imparti tuturor prietenilor,pentru ca simt ca nu sunt de ajuns cuvintele mele,nu exprima indeajuns.
Asadar, daca gasiti pe undeva inghetata sau macar pasta de speculoos, nu ezitati sa cumparati, va garantez ca o sa va placa!
De la fata locului,
aceeasi eu.


Later edit: Am pus piciorul in supermarket.:D Am luat pasta de speculoos.Dementiala. Ma apuc de nebunii.:)

Mic dejun IKEA

O chifla mare, o felie branza topita(gen aia pt cheeseburger), unt, gem, un croissant,o ceasca de cafea,capuccino,etc(din aia care se reumple gratuit)...totul laaaa....1 euroo!
In plus, un ou fiert 35 de centi, doua felii de sunca 45 de centi.
God, I love IKEA! :D

LA MULTI ANI, iubitul meu!Adica iubitii mei,ca e si ziua copilului!