Imediat dupa

Ca si cum cineva mi-a smuls o parte din suflet si m-a lasat pustiita,asa m-am simtit. Totul a fost perfect pana in ziua plecarii,am fost suspect de linistita. Nerabdatoare, pe alocuri. Pana a venit ziua de ieri. M-am trezit cu o gheara temperata de gandurile zen conform carora EU mi-am dorit asta. Si mi-am dorit- o, si inca mi-o doresc, foarte mult. Atat de mult incat,stiti voi,am promis ca voi fi mai buna. Asa ca gandurile astea mi-au tinut de cald toata ziua. Minte vs. Inima: 1-0
Am avut treaba chiar toata ziua,am impachetat, strans,facut curat pana pe la 9 seara. Apoi ne-am pregatit de plecare si am inceput turul despartirilor. Ai mei primii. A fost ok, ne-am tinut tari. Ai mei nu sunt foarte plangaciosi oricum. Ne-am pupat scurt si am plecat in graba. Incarcata emotional.
Apoi Bubu. Bunicuta mea iubita. La fel,scurt, un Sa ne vedem cu bine in graba si lacrimi infranate pe ambele parti.
Ultimii pe lista,pentru ca acolo il si lasam pe Razvan, socrii. Socru-miu,sentimental prin definitie,plange de cand a aflat ca plecam. Aici a fost mai greu, mai ales ca ma desparteam si de Razvan pentru cea mai lunga perioada de pana acum:aproape doua saptamani. L-am pupat in masina aproape sufocant,incercand sa iau un pic din mirosul lui cu mine. Nu a functionat,am inceput sa plang imediat ce am plecat de la socri. De dor,de emotie,de oboseala,sa ma descarc...Minte vs. Inima: 1-1
Si toata noaptea am avut acea senzatie ciudata de care ziceam la inceput. Ca am pierdut ceva...
Dar uite ca noaptea a trecut,a iesit soarele,sentimentul de gol se intrepatrunde cu speranta,nerabdarea,gandurile pozitive.. Minte vs. Inima: 2-1. Die, bitch!
In fine.. asta e doar impresia la foarte cald de imediat dupa plecare...sunt sigura ca vor mai fi multe zile grele. Important e ca pana la urma mintea si inima sa fie impacate.
Va pup!


LE Am ajuns in Viena,rupti de oboseala.Noroc ca stam la o pensiune frumoasa,ne adaptam mai usor.