marți, 30 decembrie 2008

Un copac numit facultate

M-am tot gandit la viata mea ca deh..trebuia sa imi fac bilantul de sfarsit de an.Si am ajuns si la facultate. Si mi-am dat seama ca facultatea mea inseamna urmatoarele:
un copac taiat degeaba si prelucrat degeaba si transformat degeaba in coli A4 pe care le-am cumparat degeaba si pe care am scris degeaba 4 ani,pentru ca dupa ce am dat degeaba examenul de licenta si am luat degeaba o diploma(hm..asta s-ar putea sa nu fi fost degeaba,ca mi-a adus o stampila care ii e foarte utila lui Razvan prin casa si uneori si mie la traduceri), foile alea nu au mai fost citite niciodata(unele oricum nu fusesera intinate),pentru ca acum cateva luni cand au facut ai mei curatenie in balcon sa trebuiasca sa le arunce ca ocupau loc.DEGEABA.
Si mi-am mai dat seama ca nu mai tin minte nicio carte din bibliografie, si ma doare sufletul din cauza asta,pentru ca maine poimaine Razvan o sa creasca si eu o sa trebuiasca sa fiu desteapta pentru el, sa stiu sa ii raspund la intrebari, si foile nu mai sunt, si eu nu mai stiu,si uite-asa m-a apucat tristetea...Pentru ca sansa pe care o ai in scoala sa inveti anumite lucruri la timpul lor nu o mai intalnesti nicicand,niciodata nu mai ai timp pentru tine, si daca ai, ti-l ocupi cu altceva decat sa citesti Cioran, Balzac sau orice altceva care la momentul respectiv nu pare interesant dar mai apoi te apasa prin lipsa.
Hmm..aveam pregatite si niste amintiri bune despre facultate, dar nu au nicio legatura cu cartea sau cu profilul terminat,ci mai mult cu cluburile si baietii,asa ca o sa le pastrez pentru o alta postare.;)
Pana atunci, Invatati, Invatati si iar Invatati! Stia Lenin ce stia...

5 comentarii:

Dili spunea...

Ca bine zici... bafta in 2009, fiindca vad ca ai un frumos puseu de energie.... poate ma molipsesc si eu... Sa fiti sanatosi! :-)

miki spunea...

:)) la mine lucrurile sunt mult mai simple. m-am resemnat cu memoria scurta pe care o posed si nu sufar cand arunc cursurile din facultate. iar cand mara o sa puna intrebari, atunci il sunam pe tati. tati stie tot, mereu, asa a cucerit-o pe mami. si daca tati nu raspunde la telefon, nu-i bai! apelam la atotcunoscatorul google. hai ma, ca se poate! :)

SARILLA spunea...

@Dilimache- Mersi,mersi!Doamne ajuta la toata lumea!:)
@Miki- Mda...google ar fi o solutie, dar vezi, EU vroiam sa fiu un exemplu pentru el, nu nea' google.:)
Si, in plus, asta merge doar pana sa invete sa umble pe net, ca dupa..renunta la serviciile mele,cauta singur.:)
Eh,sper sa puna intrebari usoare, sau sa pot sa il aburesc pana aflu raspunsul corect.:D

miki spunea...

eu ma mai bazez si pe carticelele pe care o sa i le cumpar si o sa i le citesc. carti educative. poate se lipeste si de mine ceva din ele ;))

SARILLA spunea...

Da,si asta e o idee buna..eh..ar mai fi sperante,huh?:)