Nimic deocamdata

Stiu ca nu am mai scris.Nu am mai avut nimic vesel de spus,ca am o perioada mai..neprielnica socializarii.:) O sa revin cand ma mai linistesc putin. Fiti cuminti!

Poveste de neuitat...

Aseara avea Razvan chef de citit povesti.Eu, de citit.El, de ascultat. Si cum e un baiat hotarat mi-a trantit Alba ca Zapada in brate si si-a ciulit urechile.
Eu mi-am luat intonatia la purtator si am inceput.Si cum vroia imparateasa un copil,si cum s-a intepat,si cum i-a comandat lu' Doamne Doamne trasaturile fizice,si cum a..murit la nastere.Doar ca in loc sa citesc :"a murit" am zis si eu ca a disparut.Sa nu il introduc in vicisitudinile vietii asa brusc.
Si a..disparut ea,si a aparut o mama vitrega, frumoasa da' ciudoasa.Care i-a pus gand rau Albei ca Zapada( Albei?!?..hmm..) si l-a trimis pe vanator sa o...sa scape de ea.Si chiar si sa scape de ea am citit repede,sa nu inteleaga copilul ca daca cineva e mai frumos decat tine tre ' sa scapi de el.Si nu numai sa scapi de el,dar sa vrei sa il omori,si sa si ceri ca dovada niscaiva organe interne,asa cum a facut ciufuta asta de mama vitrega.
Moving on..deja un sfert de poveste era modificata.In fine, vanatorului i se face mila de ea, ii da drumul, ar fi completat de minune si o hartuire sexuala toata treaba asta.Pai ce, el ii da drumul,dar nu primeste nimic in schimb? In fine,poate avea si el o fiica de aceeasi varsta.
Si fuge fata, fuge, prin hatisurile padurii,si da de casa piticilor. Patrunde prin efractie(pai nu? ca nu era nimeni acasa..) si dupa ce isi baga nasul prin toate treburile se culca.Astia(piticii) ajung acasa, o vad intinsa pe toate paturile si se hotarasc sa o pastreze.Ii propun si ea accepta.Just like that.Pai va intreb eu acum: ce educatie ii daduse ta-su, ca raposata de regina nu apucase sa o creasca? Sa se mute,asa, din prima, si nu la un necunoscut,ci la 7??? Nici nu apucase sa le retina poreclele(eu nu le stiu nici pana in ziua de azi) si ea hop era si mutata. (fac o paranteza-unde naiba a dormit dupa?ca in patuturile lor presupun ca dormeau ei? Aveau vreo canapea imensa,ceva? Ma rog..)
Asa..deci se muta, iar astia, stiind-o simpluta la minte, ii specifica sa nu deschida la nimeni. Ma-sa vitrega, care se ocupa cu magia neagra si vorbea cu oglinzile, afla ca asta mica traieste si vine sa ii faca felul.Acum, cred ca oglinda avea sistem GPS incorporat,de a lasat-o pe asta matura exact la tanc, altfel cum sa fi nimerit din prima,asa? Vine, ii strange o cingatoare, o lasa fara vlaga, fuge. Astia micii-piticii vin acasa, o salveaza, si ii reamintesc sa NU mai deschida la nimeni necunoscut.Pleaca la munca(erau un fel de mineri, saracii) si a doua zi povestea se repeta, dar cu un pieptene otravit.Iar o fraiereste baba. Deci asta mica nu numai ca era proasta,dar nu era nici prea obedienta. Iar vin piticii, iar o salveaza pe asta, de data asta mi se pare mie din tonul povestitorului ca nu cu acelasi chef.:D si ii amintesc, un pic iritati, cred(de inteles, de altfel) ca prin NIMENI se refera la nicio persoana in afara de ei, cei 7 magnifici.
Fara nicio surpriza pentru nimeni,baba revine in forta cu un truc nou si o face iar pe pretty woman.(era o vorba,se referea la altcineva,nu dam nume: frumoasa ca o zambila si proasta ca o sindrila :) ).De data asta, ca nu au mai vrut, ca nu au mai putut, piticii nu se mai baga sa o salveze pe Albuta, si o aseaza intr-un sicriu de clestar, sa o faca de rusine, probabil.Ceva de genul:asa nu!
Si, ca in toate filmele americane, vine El -printul calare pe un cal alb(nu aparuse BMW-ul pe atunci), se indragosteste pe loc de ea si hotaraste sa fie a lui pentru totdeauna.Just like that,fara sa o scoata la o cafea, fara sa o intrebe: Flori,fete sau baieti/melodii sau cantareti.Nici macar zodia nu i-o stia sa vada daca sunt compatibili.In fine..o cere piticilor, astia, usurati, o dau, si, bonus, in drum spre castel, din cauza soselelor impracticabile(uite si singurul element realist) ii sare si marul otravit din gat. Wow..nebunie, freamat, suspine..Albuta se trezeste si ii cade si ei cu tronc printul(probabil influentat si de hainele regale si de calul..mare).Si se muta si cu asta,si traiesc si fericiti pana la adanci batraneti.The end.
Acum..sa ma apuc sa scriu toate neajunsurile povestii..inutil..parte le-am sugerat mai sus, parte sunt evidente.Cert e ca mi se pare o poveste dura, prost scrisa si cu influenta negativa asupra copiilor.Ce sa invete ei de aici?Ca oamenii E rai?Ca daca esti frumos si nu te duce capul,ai pus-o,ca o sa ai dusmani care iti vor dori moartea?Ca primul sosit e primul servit?Muta-te cu el,ca vei trai fericit ?C'mon! Eu nu asta vreau sa imi invat copilul de (aproape) 5 ani...
Cred ca diseara o sa sar si peste Scufita Rosie,ca iar imi vine sa sun Protectia Copilului, sa ii reclam mama care isi trimite copilul singur prin padure...deci nu.
A!Si la toate povestile e un maare happy end.Daca ajung ei sa iasa nevatamati din burta lupului,auzi?!
Ntzz...toata lumea stie ca binili..invinge..dar nici chiar asa...

Fara titlu

Depressed.And old.And depressed once again.

Carevasazica eu am meditat un baietel acum ceva timp.Mic era el,de felul lui.Abia intrase clasa I, inca nu stia sa scrie sau sa citeasca foarte bine, dar era ambitios si din proprie initiativa si putin fortat de parinti.:)Dar asta e alta poveste. L-am meditat..nu stiu..vreo 2-3 ani,cred,pana am plecat in Grecia.In timp ce il meditam, mama lui a ramas insarcinata si a nascut un alt baietel, un bebelus dragut,pe care nu am apucat sa il vad decat de cateva ori,ca am plecat.
Si ieri m-a sunat doamna mama baietilor.O surpriza,dupa atata timp,sa aud de ea.Si m-a intrebat daca m-ar interesa sa il meditez pe baiatul cel mic, pentru ca ar vrea sa inceapa pregatirea cu el la engleza.Un lucru dragut, de altfel, la care din pacate nu pot sa contribui,data fiind plecarea ce va avea loc.:)Insa mai din curiozitate,mai din amabilitate,am intrebat-o ce varsta are cel mic.Raspunsul m-a socat:7 ani!!!
-Cccum..7 ani?Nu are vreo 3,4?
-Nuu..si rade.E clasa 1.
-Mi-e frica sa intreb ce varsta are Calin..zic eu speriata,gandindu-ma ca imi spune vreo 13 ani si ma simt batrana...
-17 ani curand.

...17 ani...baietelul mic si speriat pe care il meditam eu mai deunazi.Acum fratele lui,bebelusul,are varsta lui de atunci,iar el mai are putin si se insoara.And I felt old.Very,very old.And I thought about my high school students, about their age.And I freaked out.How old am I?
Adica..eu ma simt la fel ca anul trecut,ca acum doi ani..ca mereu.Si nici oglinda nu ma mai socheaza,ca ma uit in fiecare zi la ea,m-am obisnuit cu mine. Totusi, copilasul ala e acum (aproape) barbat iar eu (aproape) batranica cu acte in regula.
Maine,poimaine,Razvan o sa faca si el 17 ani.Iar eu o sa am...43.Adica ditamai femeia.Hmm..poate ar trebui sa incetez curand sa mai ma scalambai,sa mai cant si sa mai dansez toata ziua, sa mai fac glume de gradinita..:)(asta nu stiu daca pot, inca il am public tinta pe Razvan si functioneaza:D).Si ar trebui sa ma comport ca un adult.Sau... nu? Trebuie sa ne comportam conform cu varsta pe care o simtim,sau cu varsta pe care ne-o transmite buletinul?
E greu, va zic. Greu de tot.Hai carpe diem si ne mai auzim!

Va mai servesc cu ceva,doamna?

De obicei ne enerveaza angajatii ursuzi.Vanzatoarele pe care le intrebi ceva si iti raspund fie in doi peri fie ca si cum le-ai cere din buzunar. Si parca te simti si prost cateodata ca le deranjezi,chiar daca,teoretic, ele pentru aia sunt acolo,sa te ajute cu placere.(Preferatele mele sunt alea cu insigna "Azi zambesc pentru tine" care au o fatza si comportament de varza murata).
Si cand dai de o angajata draguta,care te serveste amabil si chiar incearca sa te faca sa te simti bine, fara obligatia de a cumpara ce probezi, parca simti ca esti putin mai aproape de civilizatie,de cum ar trebui sa fie.
Se pare insa ca mai e o categorie, de angajate super amabile, din cale-afara de amabile, enervant de amabile...dar sa va povestesc.
Am intrat ieri intr-un magazin de cartier sa cumpar carne. Si erau doua persoane in fata mea, doua doamne.Vanzatoarea, amabila, a intrebat-o pe prima doamna ce doreste. Habar n-am ce i-a raspuns, nici nu are importanta.Dupa ce i-a cantarit/adus ce vroia, a intrebat-o:
-Va mai servesc cu ceva,doamna?-Ton descendent,ton ascendent.Respectiv: va mai servesc cu ceva-ton descendent, doamna, ton ascendent, extrem de ascutit.Annoying.
-O bucata de..altceva..ii raspunde buna doamna.
Vanzatoarea o serveste si o intreaba iar.La fel.Aceeasi intrebare,aceeasi intonatie.
-Va mai servesc cu ceva, doamna?Tot descendent,ascendent,ascutit.Tot enervant.
Doamna care pesemne venise cu o lista intreaga de cumparaturi ii cere altceva.Vanzatoarea o serveste si..guess what?Da,da..o intreaba ACELASI LUCRU.IN ACELASI MOD.Initial am crezut ca isi bate joc .De doamna , de mine poate, de viata...:D Dar nu..asa a facut dupa fiecare produs comandat de doamna respectiva, de urmatoarea doamna,de mine..si cu siguranta de toti clientii ei din ziua respectiva si dintotdeauna.
Acum stau eu si ma gandesc, dupa ce mi-a luat jumatate de ora ieri sa-mi revin si sa imi scot din minte acel "Va mai servesc cu ceva,doamna?" implacabil.E mai bine asa, enervant de amabila, decat enervant de nepoliticoasa? Mie una, nu imi plac extremele in general.Nici prea frig, nici prea cald.Nici prea amabil, nici prea nesimtit.Nici prea mult, nici prea putin.Dar sincera sa fiu,daca ar fi sa aleg dintre doamna de ieri si orice cucoana deranja(n)ta pe care am cunoscut-o vreodata, cu mana pe inima va spun ca as alege varianta B.Macar mi-ar fi mai usor sa o confrunt.Clar.

Acum 31 de ani...

Acum 31 de ani vorbeam singur pe strada.Nu stiam sa zic decat"4,400 kg"..atat..ma intrebau toti ce este?baiat sau fata?Dar eu nu le raspundeam...repetam intruna 4 kile 400...
Era o zi friguroasa de iarna, 12 ianuarie,si o dadeam pe maica-ta cu saniuta.Ne plimbam,radeam, glumeam,cand, hop!au apucat-o durerile facerii!Fuga la spital, unde,dupa o perioada destul de lunga de travaliu,ai aparut tu.Fetita, nu baiat,cum eram convinsi noi.Convinsi de babe,de boabe,de toate semnele traditionale,ca pe atunci nu era ecograf.Asa ca nu a mai aparut niciun Bogdan,ci..tu.
Dupa ce te-ai nascut, am plecat spre casa, ma asteptau toti cu vesti.Si mergeam singur pe strada si vorbeam.4 kile 400...


Asta e povestea pe care o aud in fiecare an, de fiecare data cu alta cifra,evident, insa in rest cam la fel.Si pana sa il am pe Razvan radeam mereu de tata si de povestea asta a lui repetata mereu pe 12 ianuarie.Si nu intelegeam de ce mi-o tot zice..ce, nu retin de la un an la altul?
Si de ceva timp am un copil.Nascut pe 13 iulie 2006.Si pe 13 iulie 2007 ma trezesc spunandu-mi in gand: "anul trecut pe vremea asta.."
Si in 2008 la fel.:)Si incep sa ii zic si lui.Si uite asa,anii trec,si mereu de ziua lui imi vine sa ii povestesc despre ziua AIA.In care s-a nascut.Pentru ca e o zi speciala, ziua in care ti se naste un copil(mai ales primul,presupun, ca sora-mii nu i s-a povestit nimic despre 11 aprilie :D).Si pentru ca iti face placere sa iti amintesti de ziua in care in sfarsit iti cunosti bebelusul.
Si mai e ceva,cred,ce te face sa te legi mereu de acea zi din trecut.Iti aminteste de perioada in care erai tanar, fericit, la inceput de drum.Si da, vrei sa te reintorci, sa te legi de orice te aduce iar in starea de bine.
Asa ca nu mai rad de tata.Il las sa imi povesteasca,zambesc si ma gandesc si eu la mine peste 1 an, 10...30..in data de 13 iulie.

All about me.:)

Capra-zodiac chinezesc



Reprezentantul acestui an este sincer, amabil, placut, sensibil, dar extrem de capricios. Este un mare visator si un poet prin excelenta, cu multe talente artistice si o mare creativitate. In general sfios si rezerat, nativul acestui an are uneori izbucniri de furie, devenind foarte dur. Ia decizii mereu surprinzatoare, dar corecte. Nu ii plac disputele, preferand sa stea deoparte si sa taca. Se descurca in orice situatie, oricat de greu ar fi, pentru ca se multumelte cu putin. Este foarte apreciat de cei din jur, mai ales de superiori, care il protejeaza si ii tolereaza capriciile. Este foarte legat de familie si de rude. Are o memorie excelenta, incat va tine minte datele de nastere ale tuturor cunoscutilor, pe care ii va felicita intotdeauna la timp. Este foarte pesimist, pare mereu preocupat sau ingrijorat de ceva, se descurajeaza usor, dar are puterea de a se reface, pentru ca are o buna rezistenta la efort. Este capabil de munca indelungata, dar dupa aceea are nevoie de multa odihna. Ii place sa fie generos si sa-si surprinda prietenii cu gesturi de afectiune, in slujba carora isi pune toata imaginatia. Este o gazda perfecta, face tot posibilul sa primeasca ospitalier pe toata lumea si sa le ofere tot ce poate. Are teluri mari si incearca sa le atinga, desi rareori reuseste. Este perseverent si tenace, insistent pana obtine ce vrea. Este foarte cheltuitor. E bine sa lucreze intr-un domeniu unde isi poate folosi marea creativitate, pastrandu-si independenta de miscare si expresie cat mai mult posibil.

Ho-ho-ho!

Bineinteles ca va doresc un Craciun fericit! Nici nu se punea problema altfel,nu?Va doresc ce imi doresc si mie, sanatate in primul rand, liniste sufleteasca,si daca or fi si niste bani pe acolo, nu ne-om supara!
Sarbatori pline de caldura alaturi de cei dragi!(asta e furata de la un copil de clasa 1)
Ho-ho-ho!

Rezolutii

Am promis ca revin cu rezolutiile pentru 2011.Nu sunt multe,dar sunt clare si usor de indeplinit,sau cel putin asa sper.:)
In primul rand, o rezolutie-dorinta-speranta-chiar si rugaciune-sa plecam cat mai repede.Sa ne mutam in Belgia.Va scriu.:)
Apoi,sa mai slabesc 10 kg.:D Aici nu sunt multe de zis, am mai dat 15,nu m-or face pe mine inca 10.:)
Si ultima dar nu cea din urma,sa imi incep,sau daca nu incep,dat fiind ca o sa fie primul an acolo si nu stiu in ce masura ar fi posibil,dar macar sa am pregatit tot pentru o afacere cu accesorii.:)De fapt,planurile mele pentru viitorul apropiat si nu numai sunt sa imi deschid,in ordinea asta, un magazin gen Accesorize si apoi un take away,de fapt mai mult un bistro mic cu cateva masute,unde sa vina sa manance cam aceeiasi oameni,care sa se simta ca acasa :) si de unde sa poti lua si la pachet.Si toata mancarea va fi facuta chiar ca acasa,fara prostii de coloranti,aditivi sau mai stiu eu ce.Sanatoasa si gustoasa.:)Dar mai am pana acolo,inainte trebuie sa fac si o scoala de profil,ceva.Asa ca imediat ce intram in 2011 ma apuc de treaba,ca pentru magazinul de accesorii e nevoie de multe produse.Si daca va fi sa il pot deschide la anul, foarte bine,daca nu, peste doi ani.Si o sa am de toate:D: cercei,lanturi,bentite,posetute,inele si orice mai invat sau descopar sa fac pana atunci.:)
Cam atat deocamdata.Va mai tin la curent.:)
Tot ziens!;)

Ce e val,ca valul trece...

A fost un an ciudat, 2010. Ciudat pentru ca fost anul extremelor,pentru mine. A adus lucruri foarte bune, dar si momente foarte grele.
Si pentru ca imi place sa pastrez ce-i mai bun pentru la sfarsit, o sa incep cu partile negative.Asa cum a fost pentru multi dintre noi, a fost un an afectat din plin de criza, la noi ajutat pe ici pe colo si de cateva greseli de calcul, deci nici pe departe un an avantajos finaciar. Si am simtit-o pana in adancul adancurilor, si cat pe-aci sa imi iasa si un alt fir de par alb.(n.r. am mai avut unul acum cateva luni,un an, dar l-am distrus miseleste). Si pe langa stresul lunar..zilnic, mai degraba..al facturilor,ratelor si al altor cheltuieli, m-a durut mai tare ca nu am putut sa ii oferim lui Razvan tot ce mi-as fi dorit.(nu, el nu a simtit lipsa multor lucruri, evident, doar mintea mea agitata s-a stresat suplimentar).
Apoi, a fost necazul cu sarcina.Bygone now...
Darrrr...si aici o sa incerc sa dezvolt mai mult..:D..suntem sanatosi toti, slava cerului, de bine de rau am iesit si din tara putin(de doua ori cate putin,chiar :)) ) sii..cel mai important, anul asta a fost pentru mine, din punct de vedere al dezvoltarii personale, unul marcant.
Am reusit sa ma cunosc, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, la ce ma pricep,ce vreau sa fac pe viitor.Sa imi dau seama de ce sunt capabila, pe ce drum vreau sa o apuc si cum sa apreciez mai mult ce am. Si asta ma bucura mai mult decat imi inchipuiam, sunt mult mai linistita si impacata cu mine si da, mult mai fericita.
Asa ca una peste alta,as zice ca a fost un an mai mult bun decat rau,pentru ca banii se duc si vin(veniti,ma,da?) insa eu am ramas cu ceva mult mai pretios si mai putin efemer.:D
Shit..uite,puiu' ce-ai facut din mine..m-ai transformat intr-o optimista..:))) Nauseous... :D

P.S. Intr-un numar viitor, rezolutiile pentru 2011. ;)

Inocenta

De data asta Doamne Doamne a hotarat sa ramanem doar 3 membri in familie.Poate data viitoare...

Eu

Insarcinata.Iar.Tot cu sotul.:D

Tough day

Ieri am avut o zi cam grea. Si plina de nervi.Am fost cu bunica mea la doctorul de familie, sa o vada,pentru ca nu se simtea bine, iar el,dupa ce a consultat-o, mai mai ca nu mi-a zis sa fac pregatiri pentru inmormantare.Mie,care nu sunt nici pe departe o persoana pe care te poti baza in momente din astea.A zis ca are probleme grave la plamani,ca mai e putin si nu mai functioneaza,si nici inima nu sta prea bine.In fine,ne-a recomandat internarea de urgenta si mai ales prin urgenta,nu prin recomandarea medicului,ca asa e mai rapid.
Asa ca dupa medic am plecat spre spital,spre urgenta.Acolo..ca la urgenta..am stat vreo 10-15 minute sa ne ia o tensiune(mai ales ei), alte 10-15 minute sa ne bage cineva in seama in camera de urgente, si apoi toot asteptam sa ne mai bage cineva in seama, sa ne mai zica una alta.I-au tot luat tensiunea, i-au facut electrocardiograma, i-au luat sange, in fine, s-au ocupat cat de cat si,poate si datorita faptului ca era numai personal tanar, au fost destul de dragute cu noi.Doar ca asteptam intre interventii ca mai beau si ele o cafea, o apa, un suc.
La un moment dat, pentru ca bunicii mele ii e foarte sete si nu puteam sa ies sa cumpar o apa sa nu o las singura, am zis sa intreb acolo de un pahar cu apa, poate reusesc sa ii fac rost.Le-am intrebat pe asistente (sau ce erau) de unde pot sa fac rost si ele mi-au ridicat,evident, din umeri,ca nu au pahare, si daca vreau sa folosesc un pahar la mana a doua de pe acolo.Cum nu aveam alte variante, m-am indreptat spre chiuveta,sama uit de un pahar,si m-am uitat la o canuta de pe policioara sa vad daca o pot spala sa o folosesc.M-am uitat inseamna ca am atins-o o secunda cu doua degete sa vad daca e goala,dupa care am vazut ca avea cafea in ea si am lasat-o la loc.Cand intorc capul, intalnesc privirea stupefiata a unei nebune care,oripilata,ma intreaba:
"-Dar chiar asa,puneti mana pe obiectele personale ale oamenilor???"
Am incercat sa ii explic si ca am atins cateva secunde doar urechiusa canii, ca ma uitam de un pahar gol si ca am scapat de lepra de luni bune,dar nu aveam cu cine sa ma inteleg...Am ramas fara apa.
M-am intors la bunica mea si am inceput periplul prin spital, la diverse sectii, pentru diverse investigatii.In fine, alte cateva ore petrecute pe holurile spitalului, finalizate cu o internare.
Cand ajunsesem la spital, a trebuit sa prezint la receptie acolo buletinul bunicii mele, sa completeze domnisoara cateva date. Dupa ce a luat datele,nu mi-a dat buletinul inapoi,iar eu am tot asteptat sa mi-l dea cineva inapoi, nestiind care e procedura. Inainte de a pleca cu colindul prin spital pe la diverse sectii, am intrebat cum se procedeaza cu buletinul,cand si cine trebuie sa mi-l dea inapoi, mi-au zis ca ala trebuie dat inapoi imediat,si sa ma duc la receptie acolo sa il iau.Ma duc acolo,ia-o de unde nu-i pe domnisoara,disparuse.Nu am mai asteptat,in ideea ca ma intorc mai tarziu sa il iau.Dar pentru ca a durat mai mult decat ne asteptam, am rugat-o pe maica-mea sa il recupereze ea.Doar ca..ia buletinul de unde nu-i.Nimeni nu stia nimic de el,ba chiar insinuau ca mi l-au dat.In fine,le-a pus pe toate alea sa caute de vreo 3 ori, nimic.Intrase in pamant.Ne obisnuisem cu ideea ca trebuie sa il dam disparut. Seara, am fost iar in vizita la Bubu, sa ii mai ducem cate ceva si sa o vedem, si..surpriza! La schimbul de tura,la 19.00, femeia de serviciu gasise buletinul ei ACOLO,LA GHISEU, si venise sa i-l aduca.:)No comment.
Asta cu medicamentele, ca nu au nimic in spital,nu o mai zic,nu?Ca asta se stie,nici nu ne asteptam la altceva,nici nu am gasit altceva.Nu au nici Algocalmin, si infirmierele spuneau ca pe unele sectii nu au nici seringi...
Deci o zi nu foarte buna.Plec de la spital pe la 15.00, 15 si ceva, ca trebuia sa il iau pe Razvan de la gradi.Ajung pe la si 10,si 15, dar imi aduc aminte ca fiind miercuri trebuia sa fie la cursul de Bune MAniere,asa ca mai stau in masina pana pe la fara 10, ca termina mai tarziu.Pe la fara 10 ma duc spre clasa,Razvan bine mersi se juca, impreuna cu vreo 6-7 colegi, fara nicio supraveghere,fara nimic.Se tranteau pe acolo, la fel ca data trecuta cand si-a spart barbia aproape,tot la gradi, tot nesupravegheat...M-am mirat ca erau singuri si ca terminase mai devreme bunele mainere, si l-am luat sa il schimb.
Cat eram pe hol, trece intr-o mare fuga domna educatoare, si dupa ce ne salutam , intreb daca Razvan a fost la curs sau nu, si imi arunca un "nu" in fuga.O mai intreb daca nu a fost pentru ca nu s-a tinut cursul sau nu a fost doar el si cu un "doar el" dispare repede in clasa.
Normal ca il intreb pe Razvan daca nu a vrut la curs,imi zice ca da a, vrut, dar ca nu stie de ce nu a a mers.Ma indrept catre clasa si o intreb pe doamna de ce nu a mers Razvan la bune maniere, si imi zice ca ..nu stie,ca nu a mai facut prezenta,si ca daca el nu a zis...
-Pai cum sa zica, doamna, ca e mic, nu stie el sa zica,poate nu era atent...
-Eh..asta e.Eu i-am aliniat,si daca el nu a venit..
-Pai aveti o lista cu fiecare la ce optionale merge..
-Pai da,dar...trebuia sa zica..
-Pai are 4 ani..ce sa zica?
-Pai ar trebui sa fie mai responsabil deja..ca are 4 ani..
-Pai tocmai!!Cat de responsabil sa fie la 4 ani???AR trebui sa ii ghidati dumneavoatra,ca de asta platesc in fiecare luna, sa mearga la cursuri..Nu mi se pare normala atitudinea asta..
-Eh..asta e..
Nu va mai povestesc cum am plecat de acolo, ca vedeam negru in fata ochilor, si m-am grabit sa plec,sa nu intru mai adanc in discutie, ca eu la furie sunt prea putin diplomata,si mi-e ca mai faceam naibii si circ gratuit acolo degeaba...Oricum, am plecat cu durere de cap si am trecut ziua de ieri in jurnal ca fiind una dintre cele mai grele din ultima perioada..:)
Si cum tot am ditamai blogul,zic hai sa imi vars naduful SI aici(ca mi l-am varsat si la D,si la sor-mea,si la maica-mea..)) )..asa ca iaca..v-am dat de citit.:)

Can somebody help?

Am gasit o poza prin calculator, doar ca am o problema: nu mai sunt sigura cine sunt personajele...Daca cineva se regaseste in poza sau imi poate da informatii despre cele doua, m-as bucura. Mie imi par apropiate,deci ar trebui sa fie usor sa le (re)gasesc..