joi, 13 ianuarie 2011

Acum 31 de ani...

Acum 31 de ani vorbeam singur pe strada.Nu stiam sa zic decat"4,400 kg"..atat..ma intrebau toti ce este?baiat sau fata?Dar eu nu le raspundeam...repetam intruna 4 kile 400...
Era o zi friguroasa de iarna, 12 ianuarie,si o dadeam pe maica-ta cu saniuta.Ne plimbam,radeam, glumeam,cand, hop!au apucat-o durerile facerii!Fuga la spital, unde,dupa o perioada destul de lunga de travaliu,ai aparut tu.Fetita, nu baiat,cum eram convinsi noi.Convinsi de babe,de boabe,de toate semnele traditionale,ca pe atunci nu era ecograf.Asa ca nu a mai aparut niciun Bogdan,ci..tu.
Dupa ce te-ai nascut, am plecat spre casa, ma asteptau toti cu vesti.Si mergeam singur pe strada si vorbeam.4 kile 400...



Asta e povestea pe care o aud in fiecare an, de fiecare data cu alta cifra,evident, insa in rest cam la fel.Si pana sa il am pe Razvan radeam mereu de tata si de povestea asta a lui repetata mereu pe 12 ianuarie.Si nu intelegeam de ce mi-o tot zice..ce, nu retin de la un an la altul?
Si de ceva timp am un copil.Nascut pe 13 iulie 2006.Si pe 13 iulie 2007 ma trezesc spunandu-mi in gand: "anul trecut pe vremea asta.."
Si in 2008 la fel.:)Si incep sa ii zic si lui.Si uite asa,anii trec,si mereu de ziua lui imi vine sa ii povestesc despre ziua AIA.In care s-a nascut.Pentru ca e o zi speciala, ziua in care ti se naste un copil(mai ales primul,presupun, ca sora-mii nu i s-a povestit nimic despre 11 aprilie :D).Si pentru ca iti face placere sa iti amintesti de ziua in care in sfarsit iti cunosti bebelusul.
Si mai e ceva,cred,ce te face sa te legi mereu de acea zi din trecut.Iti aminteste de perioada in care erai tanar, fericit, la inceput de drum.Si da, vrei sa te reintorci, sa te legi de orice te aduce iar in starea de bine.
Asa ca nu mai rad de tata.Il las sa imi povesteasca,zambesc si ma gandesc si eu la mine peste 1 an, 10...30..in data de 13 iulie.