De ce nu o sa fiu niciodata Masterchef

Adica..in afara faptului ca nu gatesc corespunzator.:))))
As dori sa incep aceasta scurta incursiune in viata mea prin a mentiona doo lucrusoare:
unu. Masterchef este emisiunea mea preferata.Sau ma rog, in top 2.
doi. Ador sa gatesc si este ce as face zi,noapte, asfintit si rasarit.
Asadar, acestea fiind spuse.Nu as putea niciodata sa particip macar la emisiunea asta.Poate doar la kitchul ala cu vedete de pe Pro, insa :
-aia nu e emisiune Masterchef adevarata
-eu nu sunt vedeta.Cel putin nu in ochii media,ca la mine in familie sunt star, jur!
Dar la o emisiune adevarata, cum este Masterchef US, de exemplu(mii de inimioare), never ever amin.
In primul rand, stresul. Dragul meu sot face mereu misto de mine spunandu-mi ca ar trebui sa lucrez intr-o echipa de interventie,ceva, pe cazuri din astea de urgenta.:D Not.Nu reactionez bine la stress, si cum sunt stresata tot timpul..ei bine...nu reactionez bine la nimic,na! Si cum aia lucreaza mereu sub cronometru, de pun ceva in farfurie si cand numara aia invers de la 3, eu cred ca as fi demult moarta si ingropata sub farfurii. Si am observat si la mine in bucatarie, cand sunt relaxata si zen mereu imi iese treaba bunicica, insa cand sunt certata cu timpul se intampla sa gresesc trebusoare. Ca ieri cand trebuia sa fac a doua tura de brownies pentru a doua tura de musafiri(nu ieri, alaltaieri) si am lasat untul pe foc la ceea ce credeam ca e foc moderat si nu era,era foc iute, si eu am plecat sa mai fac inca cinspe lucruri si untul s-a luat si brownies nu au iesit si musafirii au mancat doar prajitura Kinder Pingui si inghetata.Asta e.Ceasul rau.
Deci...nup. Eu nu ok la stress. Daca mi-as roade unghiile(activitate pe care o iau serios in considerare,ca altfel nu stiu cum sa imi descarc adrenalina) cred ca as ajunge la coate cand urmaresc emisiunea,d'apoi sa fiu acolosa, cu vreun chef urlandu-mi in costite, cu limbuta ceasului ticaindu-mi amenintator in ciocanas, nicovala,scarita.
Apoi..vine treaba asta cu socializarea,gen.Munca in echipa.Daca ar da ceasul rau sa fiu sef de echipa, cred ca as folosi cutitele in scopuri ilegale. Pentru ca tot timpul se gaseste cel putin un dobitoc sa dea buleala si apoi echipa ta sa piarda din cauza lui(sau a lor,daca sunt mai multi). Si chiar daca tu dai ordine clare,gen: prajeste puiul asta! boul nu il prajeste bine si da carne cruda la clienti si apoi vede Gordon si iti intoarce toate farfuriile si tipa la tine ca puiul inca ciuguleste seminte,si tu te faci de bascalie pentru ca tu esti sef si pe tine cade tot.Si tu ai avut incredere ca un pretendent la titlul de Masterchef ar fi in stare sa verifice daca idiotul de pui e prajit inainte sa il dea.True story.Aseara, episodul 12,cred.:D
Off..uite,si acum ma agit.Imi creste tensiunea.Nu sunt suficient de dezvoltata pentru atata diplomatie cata mi-ar trebui sa lucrez cu oamenii.Si stiuuu ca gresesc.Stiu ca ar trebui sa am rabdare cu fiecare fiinta in parte ca si cum ar fi singura,dar nu am.Despre toate astea,insa, intr-un episod viitor,mai pe larg.
Apoi..sau poate tot aici, eu sunt mai certareata,asa.Si oamenii e rai,mah,e rai.Si neprietenosi.Si de exemplu,tot aseara, una radea de raul altuia.Pai e frumos asa?Mama ei nu a invatat-o ca roata se invarte?Si ca nu e frumos sa razi cand altcineva e la ananghie?Eu m-as fi infipt puternic in ea(da,asta e frumos :P)si i-as fi zis asa,politicos(ma caracterizeaza asta :D ) ce cred despre ea, mama ei,si eventuale alte rude implicate in educatia ei.
Apoi..mai e si treaba asta cu lipsa de inspiratie cu care sunt harazita adesea.De multe ori ma gandesc ce sa gatesc acasa, unde e cald si bine,dar sa am la dispozitie doar cateva minute in care sa trebuiasca sa aleg un fel demn de Masterchef, pe care sa il si pun frumos in farfurie,si care sa fie si perfect gatit?
Aaa...no,ma'am! N-as putea.

Asa ca raman eu la mancarica mea, in zona mea de confort, in familia mea care s-a obisnuit cu stitlul meu de a gati,si ma rezum la a urmari plina de incantare emisiunea mea preferata,steluta mea pe care nu voi pune niciodata mana! ;)