Cele trei momente

Pentru ca gasesc foarte interesanta ideea lui Tudor despre cele trei momente pe care am dori sa le retraim, o sa incerc sa ma gandesc si eu care ar fi acele momente din viata mea ce ar putea fi mentionate.
Hmmm...trebuie sa recunosc, am avut aseara discutia cu niste prieteni despre asta, si mi-a venit din prima secunda cel mai important moment al vietii mele, pe locul intai la distanta maaare de locul doi, oricare ar fi acela.E destul de simplu...momentul in care l-am vazut pentru prima oara pe Razvan si mi s-a parut din prima secunda cel mai frumos copil, chiar daca era...na..cum sunt nou nascutii...murdarel..:D.Mi s-a parut perfect atunci, mi se pare perfect si acum, si nu trece zi sa nu ii multumesc lui Dumnezeu, in gand sau sonor, pentru ca am un copil sanatos si pentru ca sunt atat de norocoasa incat sa mai fie si frumos si destept.:D(prietenii stiu de ce ;) )
Apoi...ma gandesc la zilele copilariei mele, perfecte in ciuda unor lipsuri...emotionale, la toata libertatea de care m-am bucurat, si pentru asta nu o sa le pot multumi niciodata suficient bunicilor mei, mai ales bunicii mele, care pe langa ca ne facea toate poftele (mai ales culinare..iammm..)ne si acoperea cand mai faceam prostioare si ne si lauda la toti cunoscutii de frumoase ce ne vedea.:D(pluralul e adaugat de sor-mea, da?Sa se inteleaga)
Iar o a treia secventa din viata mea..momet ce l-as vrea repetat la infinit...de fiecare data cand m-am simtit cu adevarat iubita, de fiecare data cand am simtit langa mine pe cineva, si aici Doamne Doamne iar a fost generos, pentru ca am trei persoane care ma iubesc mult..minim 3(nu am pus admiratorii secreti care pot ajunge pana la..jdemii...sute de mii..?:)).I-am numarat doar pe domnul sot, puiul meu mic si nu in ultimul rand, pe geamanooo, sufletelul meu pereche, sorella.;)
Insa precum ca lista e deschisa, si la persoane ce ma iubesc, si la momente memorabile, revin cu amanunte...