miercuri, 4 martie 2015

Postulat: Nu e totul sa ai timp, trebuie sa ai si chef!

Daca nici cu titlul asta nu v-am spart cerebelul, nu stiu cu ce sa va mai impresionez, ca sunteti reduta grea...
Jur pe masinute rosii de metal ca (singing) sunt clipe in viata mea cand v-as spune tot ce siiimt..Dar nu am cum. Ca nu sunt pe langa laptopul din dotare. Si pe telefon e boring rau sa scrii un memo de jde' cuvinte cu un carnacior Trandafir. Asa ca I let it go. Si e pacat, ca sunt ge-ni-a-la. Dar doar in momentele alea, in care nu pot sa scriu.
In rest, se intampla ca atunci cand imi fac timp, de exemplu acum, sa stau ca muta la p#&a.Sa n-am subiect prestabilit. Dar nu lacrimati in batiste, facem noi rost de ceva, nu va las eu asa, cu dinaintea goala.:)
Bai deci am zile cand urasc pe toata lumea. Vi se intampla? Nu suport pe nimeni, nu am chef de vorba, de socializat, de nimic.Ma scot toti din sarite. Ce naiba sa faci in zilele alea? Nu ai cum sa ii eviti pe toti, iar situatia e cu atat mai grava cu cat sunt constienta ca la mine e buba, restul sunt exact cum ii lasasem decuseara. Cred ca in zilele alea imi fac cele mai multe antipatii. Ma descurc si in rest, nu ma plang, sunt o nesimtita nativa, dar atunci, in momentele in care nu suport universul, universul cu siguranta imi doreste multa sănătate inapoi. 
Ooo. dar ce adorabila pot fi in unele zile! Atat de adorabila incat atrag oamenii. Si nu oameni ca Vladimir Draghia, de exemplu, ultimul meu of, ci oameni care simt nevoia sa...nu stiu..fie ca mine, vorbeasca la fel, faca torturi in locul meu. Zic si eu asa, la nimereala. Chiar daca nu stiu sa gateasca. Nu e asta un impediment, pun pe altcineva. Important e sa ofere ca-cado' cadoul meu, daca ma intelegeti. Da-da, am efectul asta asupra oamenilor.Si ma simt asaaa...ma simt...important de nervoasa. Ca nu se gasesc personalitati individuale la Carrefour. As face credit, la nevoie, sa cumpar oamenilor care nu au din dotare.Asta daca nu as zice cu voce tare inainte si le-ar veni si lor ideea. Ha. ha.ha.Ce mai rad.
In fine, treaba sta in felul urmator cu mine: printre alte cateva minore, am si un defect major. Daca nu suport pe cineva, nu prea pot sa disimulez. Mnup.Nu stiu eu cu hau-bau, cu astea. Cel mult ma screm de-un zambet fortat, daca e musai. Da' fortat,asa, de as pica si la o proba la un teatru de orbi. Si mai ales daca ma cunosti, daca stii ca de obicei sunt o floricica vesela si expansiva(si extensibila, 'nezeii ma-sii), iti dai seama imediat de smecherie.
Ei, dar destul despre mine(ca si cum ar fi vreodata destul :D ). Voi ce mai ziceti, ce mai faceti? Ati calcat rufele, ati facut de mancare la copilasi?Ati facut provizii pentru razboi?D-astea.
Va pupos.






Niciun comentariu: