Astazi o sa scriu despre calitatea mea de maimuta. Si, pentru ca am degetul aratator de la mana stanga extrem de avariat, fie o sa fac greseli multe si dese, fie o sa-l inlocuiesc cu degetul rusinii. Either way, scuzati in avans.:)
Mdap. Deci am aceasta calitate, jur ca o consider calitate, desi destul de amuzanta. Am tendinta sa copiez anumite aspecte ale vietii cotidiene, cu riscul de a enerva anturajul.
Exemplul numarul 1. Eram la coada la H&M, in Belgia, acum ceva timp.(Belgia aia de care mi-e dor de mor, pentru cine se intreaba care). In fata mea-doua italience. Vorbarete, ca deh! Eu inteleg italiana destul de bine, insa la vorbit nu sunt cine stie ce as. Ca orice om fara exercitiu.Si studiu de limba. Si ele..parole..parole..si eu cu urechea ciulita(nu ca ar fi fost nevoie,ca eram destul de apropiate ca asezare geografica), si tot asa. Vine randul lor, vorbulita ..vorbulita, platesc femeile la casa, pleaca, vorbind limba mama, iar eu, exxxxtem de prinsa de atmosfera, ma trezesc adresandu-ma casieritei in..italiana. Imagine my surprise! Si a casieritei, cand am schimbat, fastacita, pe franceza pe care oricum nu stapanesc bine. Da. Funny. La fel si zilele trecute, cand am avut musafira o buna prietena, stabilita in Italia, si care, ca toti romanii stabiliti in Italia, vorbea romana cu accent italian. Sa va mai spun ca spre sfarsitul vizitei imi venea sa folosesc si eu accentul italian la romanica mea zilnica?Va imaginati. Cred ca italiana e contagioasa,totusi.
Exemplu numarul 2. Exemplu cu statut general. Cand vorbesc cu un om destept sunt si eu mai desteapta, vorbesc mai frumos, cand vorbesc cu un om......mai putin destept..ei bine..sunt eu.:))))
Jur. Si asta se intampla si cand vorbesc o limba straina. Pune-ma sa vorbesc acum in engleza,asa,singura, de capul meu, si o sa incep sa ma bagui, sa fac greseli, sa ezit. Arunca-ma intr-un dialog cu un nativ American(inalt, brunet, ochi verzi,de exemplu) si o sa vorbesc de 18 ori mai bine.
La fel si cu oamenii inteligenti, respectiv amuzanti. Ma stimuleaza. Ma ridica. Tin pasul.
Bine, acum nu va inchipuiti ca daca incep un dialog cu Einstein reincarnat o sa ma apuc sa rescriu teoria relativitatii restranse, dar cred ca as reusi sa fac mai mult decat o serie de onomatopee nereusite.
Deci asa cu mine. Sunt un fel de barometru uman. :)))
Vi se intampla si voua la fel?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu