marți, 10 noiembrie 2009

Toate se intampla numai noaptea.Sau in weekenduri.

Azi noapte am fost singura.Singura cu Razvan,adica.:).Fara domnul sot.Si pentru ca e o regula ca atunci cand nu e el acasa sa mi se intample chestii,dupa ce pe la vreo 2 m-am trezit cu Razvan in camera ca nu mai vrea sa doarma si am dus munca de lamurire pana pe la vreo 2.30 sa stea in pat sa admire...tavanul,m-am reintors in pat. Bineinteles ca nu mai aveam somn, ca mie imi ia o ora sa adorm de obicei. Si stateam asa,si ma gandea la nemurire, cand aud: MMMMmmmmMMMMmmmm....
M-am gandit ca e Razvan care nu a adormit inca si canta (pentru ca da, mi-a mostenit simtul artistic si stiti cum e cu talentul...te loveste cand nu te astepti).Am ciulit urechile ca Lassie si am asteptat sa dibui sursa cantecului de jale si de dor ce se intampla pe la 3 noaptea.
Dupa vreo 2 minute mi-am dat seama ca nu e Razvan,ca ar fi obosit sa tina asa sus vreme indelungata,asa ca mi-am pus imaginatia la lucru si m-am gandit ca poate e o alarma,ceva. Se auzea ca atunci cand vrei sa canti si tii buzele lipite, dar am zis ca na, who am I to judge melodiile alarmelor din ziua de azi?
Urechile deja imi obosisera de la pozitia ciulit, dar eram pe baricade, hotarata sa rezolv misterul.
Cand am realizat ca nu e nici alarma, ca se auzea de foarte aproape, chiar de pe hol,am iesit sa vad cu ochii mei de vulture plesuv mai multe detalii ce ar fi putut duce la elucidarea misterului.Cand ies pe hol, hopa!Zgomotul se auzea de la frigider, care e exact in fata usii.(sa fie la indemana:D). Dragutul de el,canta!La 3 noaptea.Si era tare hotarat,pentru ca nu ii mai tacea...gurita?!?..de vreo 5-7 minute deja.
Fireste ca am facut singurul lucru pe care il putea face o domnita aflata in primejdie ca mine.Primejdie de a speria vecinii,desigur.L-am scos din priza.Si am stat asa, am deschis usa la frigider, am inchis-o.Am mai stat putin,am deschis usa la congelator,am inchis-o si pe aia.Cred ca vroia sa decoleze,cam asa se auzea,dar eu am stat pe pozitii,l-am si zdruncinat,sa-si revina,si am asteptat cumintica sa taca naibii odata.Si a facut-o,dupa vreo alte cateva minute,asa ca l-am bagat iar in priza si m-am dus la culcare.
Somnul meu deja era dus departe, in Tara de Nicaieri a lui Peter Pan(uite ca sunt bune si povestile astea la ceva, dai exemple pe blog) asa ca am adormit pe la vreo 3.30..poate mai tarziu.
Cand a sunat alarma dimineata mi-a luat vreo 3 minute sa imi aduc aminte cine sunt, de ce,si ce trebuie sa fac azi.Eh..dar iata-ma, 3 ore mai tarziu, cu toate astea transformate-n amintiri, si cu un frigider care ma asteapta acasa nerabdator sa mai sustina un recital.
Asa ca nu, inca o data, nu ma plictisesc niciodata. Viata mea e plina de aventuri, indiferent ca e zi sau noapte.Sunt aceasta WonderWoman a fenomenelor ciudate.:)
Pe cai, voinicii mei!

3 comentarii:

Dili spunea...

sarumana ca m-ai facut sa rad nitel printre fulgere si tunete. Auzi , bine ca nu canta cu cuvinte...... bafta sa-ti vina sotiorul repede ca e de rau!

nnonny spunea...

Cu asa intamplari, cred si eu ca nu ai cum sa te plictisesti! :)

SARILLA spunea...

@Dili-da, chiar ar fi ceva..sa foloseasca si cuvinte..:D
@nnonny-Este?:) Am zis eu..:)