Bineinteles ca va doresc un Craciun fericit! Nici nu se punea problema altfel,nu?Va doresc ce imi doresc si mie, sanatate in primul rand, liniste sufleteasca,si daca or fi si niste bani pe acolo, nu ne-om supara!
Sarbatori pline de caldura alaturi de cei dragi!(asta e furata de la un copil de clasa 1)
Ho-ho-ho!
sâmbătă, 25 decembrie 2010
joi, 23 decembrie 2010
Rezolutii
Am promis ca revin cu rezolutiile pentru 2011.Nu sunt multe,dar sunt clare si usor de indeplinit,sau cel putin asa sper.:)
In primul rand, o rezolutie-dorinta-speranta-chiar si rugaciune-sa plecam cat mai repede.Sa ne mutam in Belgia.Va scriu.:)
Apoi,sa mai slabesc 10 kg.:D Aici nu sunt multe de zis, am mai dat 15,nu m-or face pe mine inca 10.:)
Si ultima dar nu cea din urma,sa imi incep,sau daca nu incep,dat fiind ca o sa fie primul an acolo si nu stiu in ce masura ar fi posibil,dar macar sa am pregatit tot pentru o afacere cu accesorii.:)De fapt,planurile mele pentru viitorul apropiat si nu numai sunt sa imi deschid,in ordinea asta, un magazin gen Accesorize si apoi un take away,de fapt mai mult un bistro mic cu cateva masute,unde sa vina sa manance cam aceeiasi oameni,care sa se simta ca acasa :) si de unde sa poti lua si la pachet.Si toata mancarea va fi facuta chiar ca acasa,fara prostii de coloranti,aditivi sau mai stiu eu ce.Sanatoasa si gustoasa.:)Dar mai am pana acolo,inainte trebuie sa fac si o scoala de profil,ceva.Asa ca imediat ce intram in 2011 ma apuc de treaba,ca pentru magazinul de accesorii e nevoie de multe produse.Si daca va fi sa il pot deschide la anul, foarte bine,daca nu, peste doi ani.Si o sa am de toate:D: cercei,lanturi,bentite,posetute,inele si orice mai invat sau descopar sa fac pana atunci.:)
Cam atat deocamdata.Va mai tin la curent.:)
Tot ziens!;)
In primul rand, o rezolutie-dorinta-speranta-chiar si rugaciune-sa plecam cat mai repede.Sa ne mutam in Belgia.Va scriu.:)
Apoi,sa mai slabesc 10 kg.:D Aici nu sunt multe de zis, am mai dat 15,nu m-or face pe mine inca 10.:)
Si ultima dar nu cea din urma,sa imi incep,sau daca nu incep,dat fiind ca o sa fie primul an acolo si nu stiu in ce masura ar fi posibil,dar macar sa am pregatit tot pentru o afacere cu accesorii.:)De fapt,planurile mele pentru viitorul apropiat si nu numai sunt sa imi deschid,in ordinea asta, un magazin gen Accesorize si apoi un take away,de fapt mai mult un bistro mic cu cateva masute,unde sa vina sa manance cam aceeiasi oameni,care sa se simta ca acasa :) si de unde sa poti lua si la pachet.Si toata mancarea va fi facuta chiar ca acasa,fara prostii de coloranti,aditivi sau mai stiu eu ce.Sanatoasa si gustoasa.:)Dar mai am pana acolo,inainte trebuie sa fac si o scoala de profil,ceva.Asa ca imediat ce intram in 2011 ma apuc de treaba,ca pentru magazinul de accesorii e nevoie de multe produse.Si daca va fi sa il pot deschide la anul, foarte bine,daca nu, peste doi ani.Si o sa am de toate:D: cercei,lanturi,bentite,posetute,inele si orice mai invat sau descopar sa fac pana atunci.:)
Cam atat deocamdata.Va mai tin la curent.:)
Tot ziens!;)
marți, 21 decembrie 2010
Ce e val,ca valul trece...
A fost un an ciudat, 2010. Ciudat pentru ca fost anul extremelor,pentru mine. A adus lucruri foarte bune, dar si momente foarte grele.
Si pentru ca imi place sa pastrez ce-i mai bun pentru la sfarsit, o sa incep cu partile negative.Asa cum a fost pentru multi dintre noi, a fost un an afectat din plin de criza, la noi ajutat pe ici pe colo si de cateva greseli de calcul, deci nici pe departe un an avantajos finaciar. Si am simtit-o pana in adancul adancurilor, si cat pe-aci sa imi iasa si un alt fir de par alb.(n.r. am mai avut unul acum cateva luni,un an, dar l-am distrus miseleste). Si pe langa stresul lunar..zilnic, mai degraba..al facturilor,ratelor si al altor cheltuieli, m-a durut mai tare ca nu am putut sa ii oferim lui Razvan tot ce mi-as fi dorit.(nu, el nu a simtit lipsa multor lucruri, evident, doar mintea mea agitata s-a stresat suplimentar).
Apoi, a fost necazul cu sarcina.Bygone now...
Darrrr...si aici o sa incerc sa dezvolt mai mult..:D..suntem sanatosi toti, slava cerului, de bine de rau am iesit si din tara putin(de doua ori cate putin,chiar :)) ) sii..cel mai important, anul asta a fost pentru mine, din punct de vedere al dezvoltarii personale, unul marcant.
Am reusit sa ma cunosc, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, la ce ma pricep,ce vreau sa fac pe viitor.Sa imi dau seama de ce sunt capabila, pe ce drum vreau sa o apuc si cum sa apreciez mai mult ce am. Si asta ma bucura mai mult decat imi inchipuiam, sunt mult mai linistita si impacata cu mine si da, mult mai fericita.
Asa ca una peste alta,as zice ca a fost un an mai mult bun decat rau,pentru ca banii se duc si vin(veniti,ma,da?) insa eu am ramas cu ceva mult mai pretios si mai putin efemer.:D
Shit..uite,puiu' ce-ai facut din mine..m-ai transformat intr-o optimista..:))) Nauseous... :D
P.S. Intr-un numar viitor, rezolutiile pentru 2011. ;)
Si pentru ca imi place sa pastrez ce-i mai bun pentru la sfarsit, o sa incep cu partile negative.Asa cum a fost pentru multi dintre noi, a fost un an afectat din plin de criza, la noi ajutat pe ici pe colo si de cateva greseli de calcul, deci nici pe departe un an avantajos finaciar. Si am simtit-o pana in adancul adancurilor, si cat pe-aci sa imi iasa si un alt fir de par alb.(n.r. am mai avut unul acum cateva luni,un an, dar l-am distrus miseleste). Si pe langa stresul lunar..zilnic, mai degraba..al facturilor,ratelor si al altor cheltuieli, m-a durut mai tare ca nu am putut sa ii oferim lui Razvan tot ce mi-as fi dorit.(nu, el nu a simtit lipsa multor lucruri, evident, doar mintea mea agitata s-a stresat suplimentar).
Apoi, a fost necazul cu sarcina.Bygone now...
Darrrr...si aici o sa incerc sa dezvolt mai mult..:D..suntem sanatosi toti, slava cerului, de bine de rau am iesit si din tara putin(de doua ori cate putin,chiar :)) ) sii..cel mai important, anul asta a fost pentru mine, din punct de vedere al dezvoltarii personale, unul marcant.
Am reusit sa ma cunosc, sa imi dau seama ce imi place si ce nu, la ce ma pricep,ce vreau sa fac pe viitor.Sa imi dau seama de ce sunt capabila, pe ce drum vreau sa o apuc si cum sa apreciez mai mult ce am. Si asta ma bucura mai mult decat imi inchipuiam, sunt mult mai linistita si impacata cu mine si da, mult mai fericita.
Asa ca una peste alta,as zice ca a fost un an mai mult bun decat rau,pentru ca banii se duc si vin(veniti,ma,da?) insa eu am ramas cu ceva mult mai pretios si mai putin efemer.:D
Shit..uite,puiu' ce-ai facut din mine..m-ai transformat intr-o optimista..:))) Nauseous... :D
P.S. Intr-un numar viitor, rezolutiile pentru 2011. ;)
sâmbătă, 18 decembrie 2010
miercuri, 8 decembrie 2010
joi, 25 noiembrie 2010
joi, 11 noiembrie 2010
Tough day
Ieri am avut o zi cam grea. Si plina de nervi.Am fost cu bunica mea la doctorul de familie, sa o vada,pentru ca nu se simtea bine, iar el,dupa ce a consultat-o, mai mai ca nu mi-a zis sa fac pregatiri pentru inmormantare.Mie,care nu sunt nici pe departe o persoana pe care te poti baza in momente din astea.A zis ca are probleme grave la plamani,ca mai e putin si nu mai functioneaza,si nici inima nu sta prea bine.In fine,ne-a recomandat internarea de urgenta si mai ales prin urgenta,nu prin recomandarea medicului,ca asa e mai rapid.
Asa ca dupa medic am plecat spre spital,spre urgenta.Acolo..ca la urgenta..am stat vreo 10-15 minute sa ne ia o tensiune(mai ales ei), alte 10-15 minute sa ne bage cineva in seama in camera de urgente, si apoi toot asteptam sa ne mai bage cineva in seama, sa ne mai zica una alta.I-au tot luat tensiunea, i-au facut electrocardiograma, i-au luat sange, in fine, s-au ocupat cat de cat si,poate si datorita faptului ca era numai personal tanar, au fost destul de dragute cu noi.Doar ca asteptam intre interventii ca mai beau si ele o cafea, o apa, un suc.
La un moment dat, pentru ca bunicii mele ii e foarte sete si nu puteam sa ies sa cumpar o apa sa nu o las singura, am zis sa intreb acolo de un pahar cu apa, poate reusesc sa ii fac rost.Le-am intrebat pe asistente (sau ce erau) de unde pot sa fac rost si ele mi-au ridicat,evident, din umeri,ca nu au pahare, si daca vreau sa folosesc un pahar la mana a doua de pe acolo.Cum nu aveam alte variante, m-am indreptat spre chiuveta,sama uit de un pahar,si m-am uitat la o canuta de pe policioara sa vad daca o pot spala sa o folosesc.M-am uitat inseamna ca am atins-o o secunda cu doua degete sa vad daca e goala,dupa care am vazut ca avea cafea in ea si am lasat-o la loc.Cand intorc capul, intalnesc privirea stupefiata a unei nebune care,oripilata,ma intreaba:
"-Dar chiar asa,puneti mana pe obiectele personale ale oamenilor???"
Am incercat sa ii explic si ca am atins cateva secunde doar urechiusa canii, ca ma uitam de un pahar gol si ca am scapat de lepra de luni bune,dar nu aveam cu cine sa ma inteleg...Am ramas fara apa.
M-am intors la bunica mea si am inceput periplul prin spital, la diverse sectii, pentru diverse investigatii.In fine, alte cateva ore petrecute pe holurile spitalului, finalizate cu o internare.
Cand ajunsesem la spital, a trebuit sa prezint la receptie acolo buletinul bunicii mele, sa completeze domnisoara cateva date. Dupa ce a luat datele,nu mi-a dat buletinul inapoi,iar eu am tot asteptat sa mi-l dea cineva inapoi, nestiind care e procedura. Inainte de a pleca cu colindul prin spital pe la diverse sectii, am intrebat cum se procedeaza cu buletinul,cand si cine trebuie sa mi-l dea inapoi, mi-au zis ca ala trebuie dat inapoi imediat,si sa ma duc la receptie acolo sa il iau.Ma duc acolo,ia-o de unde nu-i pe domnisoara,disparuse.Nu am mai asteptat,in ideea ca ma intorc mai tarziu sa il iau.Dar pentru ca a durat mai mult decat ne asteptam, am rugat-o pe maica-mea sa il recupereze ea.Doar ca..ia buletinul de unde nu-i.Nimeni nu stia nimic de el,ba chiar insinuau ca mi l-au dat.In fine,le-a pus pe toate alea sa caute de vreo 3 ori, nimic.Intrase in pamant.Ne obisnuisem cu ideea ca trebuie sa il dam disparut. Seara, am fost iar in vizita la Bubu, sa ii mai ducem cate ceva si sa o vedem, si..surpriza! La schimbul de tura,la 19.00, femeia de serviciu gasise buletinul ei ACOLO,LA GHISEU, si venise sa i-l aduca.:)No comment.
Asta cu medicamentele, ca nu au nimic in spital,nu o mai zic,nu?Ca asta se stie,nici nu ne asteptam la altceva,nici nu am gasit altceva.Nu au nici Algocalmin, si infirmierele spuneau ca pe unele sectii nu au nici seringi...
Deci o zi nu foarte buna.Plec de la spital pe la 15.00, 15 si ceva, ca trebuia sa il iau pe Razvan de la gradi.Ajung pe la si 10,si 15, dar imi aduc aminte ca fiind miercuri trebuia sa fie la cursul de Bune MAniere,asa ca mai stau in masina pana pe la fara 10, ca termina mai tarziu.Pe la fara 10 ma duc spre clasa,Razvan bine mersi se juca, impreuna cu vreo 6-7 colegi, fara nicio supraveghere,fara nimic.Se tranteau pe acolo, la fel ca data trecuta cand si-a spart barbia aproape,tot la gradi, tot nesupravegheat...M-am mirat ca erau singuri si ca terminase mai devreme bunele mainere, si l-am luat sa il schimb.
Cat eram pe hol, trece intr-o mare fuga domna educatoare, si dupa ce ne salutam , intreb daca Razvan a fost la curs sau nu, si imi arunca un "nu" in fuga.O mai intreb daca nu a fost pentru ca nu s-a tinut cursul sau nu a fost doar el si cu un "doar el" dispare repede in clasa.
Normal ca il intreb pe Razvan daca nu a vrut la curs,imi zice ca da a, vrut, dar ca nu stie de ce nu a a mers.Ma indrept catre clasa si o intreb pe doamna de ce nu a mers Razvan la bune maniere, si imi zice ca ..nu stie,ca nu a mai facut prezenta,si ca daca el nu a zis...
-Pai cum sa zica, doamna, ca e mic, nu stie el sa zica,poate nu era atent...
-Eh..asta e.Eu i-am aliniat,si daca el nu a venit..
-Pai aveti o lista cu fiecare la ce optionale merge..
-Pai da,dar...trebuia sa zica..
-Pai are 4 ani..ce sa zica?
-Pai ar trebui sa fie mai responsabil deja..ca are 4 ani..
-Pai tocmai!!Cat de responsabil sa fie la 4 ani???AR trebui sa ii ghidati dumneavoatra,ca de asta platesc in fiecare luna, sa mearga la cursuri..Nu mi se pare normala atitudinea asta..
-Eh..asta e..
Nu va mai povestesc cum am plecat de acolo, ca vedeam negru in fata ochilor, si m-am grabit sa plec,sa nu intru mai adanc in discutie, ca eu la furie sunt prea putin diplomata,si mi-e ca mai faceam naibii si circ gratuit acolo degeaba...Oricum, am plecat cu durere de cap si am trecut ziua de ieri in jurnal ca fiind una dintre cele mai grele din ultima perioada..:)
Si cum tot am ditamai blogul,zic hai sa imi vars naduful SI aici(ca mi l-am varsat si la D,si la sor-mea,si la maica-mea..)) )..asa ca iaca..v-am dat de citit.:)
Asa ca dupa medic am plecat spre spital,spre urgenta.Acolo..ca la urgenta..am stat vreo 10-15 minute sa ne ia o tensiune(mai ales ei), alte 10-15 minute sa ne bage cineva in seama in camera de urgente, si apoi toot asteptam sa ne mai bage cineva in seama, sa ne mai zica una alta.I-au tot luat tensiunea, i-au facut electrocardiograma, i-au luat sange, in fine, s-au ocupat cat de cat si,poate si datorita faptului ca era numai personal tanar, au fost destul de dragute cu noi.Doar ca asteptam intre interventii ca mai beau si ele o cafea, o apa, un suc.
La un moment dat, pentru ca bunicii mele ii e foarte sete si nu puteam sa ies sa cumpar o apa sa nu o las singura, am zis sa intreb acolo de un pahar cu apa, poate reusesc sa ii fac rost.Le-am intrebat pe asistente (sau ce erau) de unde pot sa fac rost si ele mi-au ridicat,evident, din umeri,ca nu au pahare, si daca vreau sa folosesc un pahar la mana a doua de pe acolo.Cum nu aveam alte variante, m-am indreptat spre chiuveta,sama uit de un pahar,si m-am uitat la o canuta de pe policioara sa vad daca o pot spala sa o folosesc.M-am uitat inseamna ca am atins-o o secunda cu doua degete sa vad daca e goala,dupa care am vazut ca avea cafea in ea si am lasat-o la loc.Cand intorc capul, intalnesc privirea stupefiata a unei nebune care,oripilata,ma intreaba:
"-Dar chiar asa,puneti mana pe obiectele personale ale oamenilor???"
Am incercat sa ii explic si ca am atins cateva secunde doar urechiusa canii, ca ma uitam de un pahar gol si ca am scapat de lepra de luni bune,dar nu aveam cu cine sa ma inteleg...Am ramas fara apa.
M-am intors la bunica mea si am inceput periplul prin spital, la diverse sectii, pentru diverse investigatii.In fine, alte cateva ore petrecute pe holurile spitalului, finalizate cu o internare.
Cand ajunsesem la spital, a trebuit sa prezint la receptie acolo buletinul bunicii mele, sa completeze domnisoara cateva date. Dupa ce a luat datele,nu mi-a dat buletinul inapoi,iar eu am tot asteptat sa mi-l dea cineva inapoi, nestiind care e procedura. Inainte de a pleca cu colindul prin spital pe la diverse sectii, am intrebat cum se procedeaza cu buletinul,cand si cine trebuie sa mi-l dea inapoi, mi-au zis ca ala trebuie dat inapoi imediat,si sa ma duc la receptie acolo sa il iau.Ma duc acolo,ia-o de unde nu-i pe domnisoara,disparuse.Nu am mai asteptat,in ideea ca ma intorc mai tarziu sa il iau.Dar pentru ca a durat mai mult decat ne asteptam, am rugat-o pe maica-mea sa il recupereze ea.Doar ca..ia buletinul de unde nu-i.Nimeni nu stia nimic de el,ba chiar insinuau ca mi l-au dat.In fine,le-a pus pe toate alea sa caute de vreo 3 ori, nimic.Intrase in pamant.Ne obisnuisem cu ideea ca trebuie sa il dam disparut. Seara, am fost iar in vizita la Bubu, sa ii mai ducem cate ceva si sa o vedem, si..surpriza! La schimbul de tura,la 19.00, femeia de serviciu gasise buletinul ei ACOLO,LA GHISEU, si venise sa i-l aduca.:)No comment.
Asta cu medicamentele, ca nu au nimic in spital,nu o mai zic,nu?Ca asta se stie,nici nu ne asteptam la altceva,nici nu am gasit altceva.Nu au nici Algocalmin, si infirmierele spuneau ca pe unele sectii nu au nici seringi...
Deci o zi nu foarte buna.Plec de la spital pe la 15.00, 15 si ceva, ca trebuia sa il iau pe Razvan de la gradi.Ajung pe la si 10,si 15, dar imi aduc aminte ca fiind miercuri trebuia sa fie la cursul de Bune MAniere,asa ca mai stau in masina pana pe la fara 10, ca termina mai tarziu.Pe la fara 10 ma duc spre clasa,Razvan bine mersi se juca, impreuna cu vreo 6-7 colegi, fara nicio supraveghere,fara nimic.Se tranteau pe acolo, la fel ca data trecuta cand si-a spart barbia aproape,tot la gradi, tot nesupravegheat...M-am mirat ca erau singuri si ca terminase mai devreme bunele mainere, si l-am luat sa il schimb.
Cat eram pe hol, trece intr-o mare fuga domna educatoare, si dupa ce ne salutam , intreb daca Razvan a fost la curs sau nu, si imi arunca un "nu" in fuga.O mai intreb daca nu a fost pentru ca nu s-a tinut cursul sau nu a fost doar el si cu un "doar el" dispare repede in clasa.
Normal ca il intreb pe Razvan daca nu a vrut la curs,imi zice ca da a, vrut, dar ca nu stie de ce nu a a mers.Ma indrept catre clasa si o intreb pe doamna de ce nu a mers Razvan la bune maniere, si imi zice ca ..nu stie,ca nu a mai facut prezenta,si ca daca el nu a zis...
-Pai cum sa zica, doamna, ca e mic, nu stie el sa zica,poate nu era atent...
-Eh..asta e.Eu i-am aliniat,si daca el nu a venit..
-Pai aveti o lista cu fiecare la ce optionale merge..
-Pai da,dar...trebuia sa zica..
-Pai are 4 ani..ce sa zica?
-Pai ar trebui sa fie mai responsabil deja..ca are 4 ani..
-Pai tocmai!!Cat de responsabil sa fie la 4 ani???AR trebui sa ii ghidati dumneavoatra,ca de asta platesc in fiecare luna, sa mearga la cursuri..Nu mi se pare normala atitudinea asta..
-Eh..asta e..
Nu va mai povestesc cum am plecat de acolo, ca vedeam negru in fata ochilor, si m-am grabit sa plec,sa nu intru mai adanc in discutie, ca eu la furie sunt prea putin diplomata,si mi-e ca mai faceam naibii si circ gratuit acolo degeaba...Oricum, am plecat cu durere de cap si am trecut ziua de ieri in jurnal ca fiind una dintre cele mai grele din ultima perioada..:)
Si cum tot am ditamai blogul,zic hai sa imi vars naduful SI aici(ca mi l-am varsat si la D,si la sor-mea,si la maica-mea..)) )..asa ca iaca..v-am dat de citit.:)
joi, 4 noiembrie 2010
Can somebody help?
Am gasit o poza prin calculator, doar ca am o problema: nu mai sunt sigura cine sunt personajele...Daca cineva se regaseste in poza sau imi poate da informatii despre cele doua, m-as bucura. Mie imi par apropiate,deci ar trebui sa fie usor sa le (re)gasesc..
miercuri, 27 octombrie 2010
Despre Razvan
Nu am mai scris de ceva timp despre el,asa ca in postul de azi o sa va povestesc ce a mai facut.Asta si pentru prietenele mele care ma intreaba de el.:)
Deci..incep prin momentul marcant al acestui sezon,si anume ca a luat bulina neagra.Da,soc si groaza,Razvan al nostru cel cuminte...:D Motivul pentru care a luat bulina(a luat-o teoretic,ca fizic a refuzat-o,a ramas la gradi) este ca si-a dat pantalonii jos in fata tuturor colegilor si a doamnei(bonus).Stiu,poate parea hilar,si acum,dupa cateva zile de la eveniment,mai zambesc si eu,dar in ziua respectiva am fost tare rusinata si suparata pe el.:)A zis ca nu stiu la ce coleg vazuse si..i s-a parut o idee buna sa faca si el.Asta cu ideea buna o zic eu,nu a zis-o el.Important este ca a avut si tati o discutie cu el,de la barbat la barbat asa,si de atunci nu a mai facut nimic de genul asta,iar cand l-a intrebat bunicul de ce a luat bulina neagra nici macar nu a vrut sa ii zica,a zis ca e rusine.:)
Apoi..o faza draguta a fost cand imi explica mie D, ce ii facuse unui pacient,ca i-a decupat mucoasa,si urma sa ii mai faca nu stiu ce,iar Razvan ne-a intrebat ce e mucoasa:o fetita care are muci? :D A fost tare dulce.
Asa..faze dragute face toata ziua.Ne face declaratii,mai nou in limbi straine,si ne striga mother si father prin casa.:D
I-a zis maica-mii ca ar trebui sa faca exercitii,ca are burtica,si pe mine m-a intrebat intr-o seara de ce mananc sandwich,nu am zis ca vreau sa slabesc?:D Mi-a stat in gat..:)
Seara nu mai vrea sa doarma cu nimic in pat,ca zice ca e barbat.Si are o prietena la gradi,despre care face declaratii cum ca e indragostit.Se tin de mana si imi zice cateodata ca sunt frumoasa ca ea.:D
E tare dragut..si ma bucur in fiecare zi de el si de tot ce face si zice.O sa imi notez mai des ce zice,ca eu cu memoria mai slabut,si o sa mai postez pe blog,sa ramana pentru cand va fi mare.:)
Ma indrept spre casa acum,ca azi ii fac mucenici,comanda speciala de toamna,cu scoicute.:)V-am pupat!
Deci..incep prin momentul marcant al acestui sezon,si anume ca a luat bulina neagra.Da,soc si groaza,Razvan al nostru cel cuminte...:D Motivul pentru care a luat bulina(a luat-o teoretic,ca fizic a refuzat-o,a ramas la gradi) este ca si-a dat pantalonii jos in fata tuturor colegilor si a doamnei(bonus).Stiu,poate parea hilar,si acum,dupa cateva zile de la eveniment,mai zambesc si eu,dar in ziua respectiva am fost tare rusinata si suparata pe el.:)A zis ca nu stiu la ce coleg vazuse si..i s-a parut o idee buna sa faca si el.Asta cu ideea buna o zic eu,nu a zis-o el.Important este ca a avut si tati o discutie cu el,de la barbat la barbat asa,si de atunci nu a mai facut nimic de genul asta,iar cand l-a intrebat bunicul de ce a luat bulina neagra nici macar nu a vrut sa ii zica,a zis ca e rusine.:)
Apoi..o faza draguta a fost cand imi explica mie D, ce ii facuse unui pacient,ca i-a decupat mucoasa,si urma sa ii mai faca nu stiu ce,iar Razvan ne-a intrebat ce e mucoasa:o fetita care are muci? :D A fost tare dulce.
Asa..faze dragute face toata ziua.Ne face declaratii,mai nou in limbi straine,si ne striga mother si father prin casa.:D
I-a zis maica-mii ca ar trebui sa faca exercitii,ca are burtica,si pe mine m-a intrebat intr-o seara de ce mananc sandwich,nu am zis ca vreau sa slabesc?:D Mi-a stat in gat..:)
Seara nu mai vrea sa doarma cu nimic in pat,ca zice ca e barbat.Si are o prietena la gradi,despre care face declaratii cum ca e indragostit.Se tin de mana si imi zice cateodata ca sunt frumoasa ca ea.:D
E tare dragut..si ma bucur in fiecare zi de el si de tot ce face si zice.O sa imi notez mai des ce zice,ca eu cu memoria mai slabut,si o sa mai postez pe blog,sa ramana pentru cand va fi mare.:)
Ma indrept spre casa acum,ca azi ii fac mucenici,comanda speciala de toamna,cu scoicute.:)V-am pupat!
vineri, 22 octombrie 2010
Lasciate mi cucinareee...
Si anume: bruschete,paste carbonara si panna cota.:D
E seara italiana this Saturday, asa ca trebuie sa scoatem gondola gonflabila din dulap, sa downloadam niste Toto Cutugno si Eros Ramazzotti si sa ne ingrasam.
Am renuntat la pizza din motive evidente-mancam toata ziua si oricum asta de casa nu iese la fel ca aia facuta in cuptor meserias(cu toate ca imi amintesc niste seri reusite cu home made pizza)
Sunt in continuare foarte incantata de serile astea, motiv pentru care si oblig oamenii sa ia parte la ele.:D Nu ma dau in cale de la nimic..santaj sentimental, amenintari cu mancare buna, linguseli dulci..:)..public sa fie.
Ciao a tutti,zic!
E seara italiana this Saturday, asa ca trebuie sa scoatem gondola gonflabila din dulap, sa downloadam niste Toto Cutugno si Eros Ramazzotti si sa ne ingrasam.
Am renuntat la pizza din motive evidente-mancam toata ziua si oricum asta de casa nu iese la fel ca aia facuta in cuptor meserias(cu toate ca imi amintesc niste seri reusite cu home made pizza)
Sunt in continuare foarte incantata de serile astea, motiv pentru care si oblig oamenii sa ia parte la ele.:D Nu ma dau in cale de la nimic..santaj sentimental, amenintari cu mancare buna, linguseli dulci..:)..public sa fie.
Ciao a tutti,zic!
luni, 18 octombrie 2010
Ca de luni,asa...
De dragoste
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar;
Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa
Cum ţii să nu se verse un potir
Şi pune-ţi gura peste gura mea:
Inspiră ţipătul care-l expir,
Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-şi hotărăşte trupul meu contur;
Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur
Şi duce totul, şi în urma lui
Rămâne doar moloz şi ghilimele,
Şi se chircesc bolnave şi se sting
Şi soarele şi celelalte stele...
Ana Blandiana
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar;
Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa
Cum ţii să nu se verse un potir
Şi pune-ţi gura peste gura mea:
Inspiră ţipătul care-l expir,
Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-şi hotărăşte trupul meu contur;
Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur
Şi duce totul, şi în urma lui
Rămâne doar moloz şi ghilimele,
Şi se chircesc bolnave şi se sting
Şi soarele şi celelalte stele...
Ana Blandiana
joi, 14 octombrie 2010
Prietenie pe muchie de cutit
Mi-a zis sora mea cea cititoare de presa ca a citit undeva ca prieteni iti faci pana pe la 25 de ani.Dupa..mai slabut.Si i-as fi dat dreptate,pana acum ceva timp,pentru ca nu mi-am facut nicio prietena noua de cativa ani buni.Ba, mai mult, am pierdut vreo doua. Dar c'est la vie..mergem inainte.
Insa asa cum se intampla aproape intotdeauna, sunt exceptii ce confirma regulile,si asta mi s-a intamplat si mie de curand, cand asa, pe neasteptate, mi-am facut o prietena,chiar daca deocamdata nu ne-am intalnit in persoana. Si,dupa ani de zile, m-a uimit cat de bine te poti intelege cu cineva, cum descoperi zeci de lucruri in comun(chiar si inaltimea:D) si cat de repede se leaga o prietenie atunci cand exista compatibilitate. Deci myth busted, iti poti face o prietena si la...26 de ani..:D
Apoi, cam in aceeasi perioada, am redescoperit compatibilitati cu o fosta colega, cu care nu am avut prea multe in comun in perioada liceului,dar cu care se pare ca ma inteleg foarte bine acum, dupa atatia ani.
Si iata cum, desi in mod misterios pierd legatura cu persoane dragi din motive neintelese de mine, tot misterios (re)iau legatura cu noi orizonturi.:)
Si ma bucur.Si de legaturile ce se infiripa incet incet,dar si de persoanele care imi sunt alaturi de ani de zile, prietene dragi cu care ma simt minunat.
Altfel..frig,domne,frig...:(
Insa asa cum se intampla aproape intotdeauna, sunt exceptii ce confirma regulile,si asta mi s-a intamplat si mie de curand, cand asa, pe neasteptate, mi-am facut o prietena,chiar daca deocamdata nu ne-am intalnit in persoana. Si,dupa ani de zile, m-a uimit cat de bine te poti intelege cu cineva, cum descoperi zeci de lucruri in comun(chiar si inaltimea:D) si cat de repede se leaga o prietenie atunci cand exista compatibilitate. Deci myth busted, iti poti face o prietena si la...26 de ani..:D
Apoi, cam in aceeasi perioada, am redescoperit compatibilitati cu o fosta colega, cu care nu am avut prea multe in comun in perioada liceului,dar cu care se pare ca ma inteleg foarte bine acum, dupa atatia ani.
Si iata cum, desi in mod misterios pierd legatura cu persoane dragi din motive neintelese de mine, tot misterios (re)iau legatura cu noi orizonturi.:)
Si ma bucur.Si de legaturile ce se infiripa incet incet,dar si de persoanele care imi sunt alaturi de ani de zile, prietene dragi cu care ma simt minunat.
Altfel..frig,domne,frig...:(
luni, 11 octombrie 2010
Ce mult as vrea...
...o casa si mai ales o curte mare.Stiu ca stiti,toata lumea care ma cunoaste cat de cat stie,o strig in gura mare,dar ce,nu am voie sa mai zic?Ca de-asta mi-am facut blog...sa scriu ce vreau.:)
As cultiva rosii, ardei, cimbru, busuioc..:D de toate.As avea un cais, un cires, un mar si un par.Si struguri,poate. Si tot felul de verdeturi. Si flori.Flori frumoase,care sa stea inflorite o perioada cat mai lunga.Si gard viu.Si poate un ochi de apa.Si hamac.Musai hamac.
SI cand ar fi frumos afara soarele ar inunda bucataria cu un perete din geam,si noi am servi masa uitandu-ne pe geamu si admirand verdele.Si cand ar ninge afara am sta cu o ceasca de ciocolata calda in mana si ne-am uita cum totul devine alb.Si toamna...toamna am admira frunzele cum cad,si ne-am uita la Razvan cum se joaca in curte cu prietenul lui, Bobby(asa vrea el), un labrador auriu superb.Si ne-ar umple inima de bucurie sa il vedem ca e fericit.Iar primavara..eh..primavara e alta poveste..ne-am dezmorti o data cu natura si ne-am face planuri,sperante...
Nu am nimic acum.Doar o familie frumoasa.Dar stiu ca le voi avea si pe celelalte.Fara doar si poate.E doar o chestiune de timp.
Pana atunci, visez...
As cultiva rosii, ardei, cimbru, busuioc..:D de toate.As avea un cais, un cires, un mar si un par.Si struguri,poate. Si tot felul de verdeturi. Si flori.Flori frumoase,care sa stea inflorite o perioada cat mai lunga.Si gard viu.Si poate un ochi de apa.Si hamac.Musai hamac.
SI cand ar fi frumos afara soarele ar inunda bucataria cu un perete din geam,si noi am servi masa uitandu-ne pe geamu si admirand verdele.Si cand ar ninge afara am sta cu o ceasca de ciocolata calda in mana si ne-am uita cum totul devine alb.Si toamna...toamna am admira frunzele cum cad,si ne-am uita la Razvan cum se joaca in curte cu prietenul lui, Bobby(asa vrea el), un labrador auriu superb.Si ne-ar umple inima de bucurie sa il vedem ca e fericit.Iar primavara..eh..primavara e alta poveste..ne-am dezmorti o data cu natura si ne-am face planuri,sperante...
Nu am nimic acum.Doar o familie frumoasa.Dar stiu ca le voi avea si pe celelalte.Fara doar si poate.E doar o chestiune de timp.
Pana atunci, visez...
joi, 7 octombrie 2010
Mexican food
Ooff..greu..v-am zis ca sambata avem seara mexicana,si azi m-am uitat sa vad ce sa gatesc.Frate,daca nu au oamenii astia la feluri de mancare...cu tone de retete..foarte greu sa te opresti doar la cateva.De azi dimineata ma chinui.:D
In final m-am hotarat: quesadillas(suntem mari fani,e bestial aperitivul asta), burritos si churros ca desert.Sa vad si de bauturi,ceva,daca incropesc si vreun suc de cactus, sau trebuie sa ne rezumam la tequilla..:))
De abia astept!:)
In final m-am hotarat: quesadillas(suntem mari fani,e bestial aperitivul asta), burritos si churros ca desert.Sa vad si de bauturi,ceva,daca incropesc si vreun suc de cactus, sau trebuie sa ne rezumam la tequilla..:))
De abia astept!:)
luni, 4 octombrie 2010
Bouzoukia night
Trebuie sa va povestesc despre cum mi-am petrecut seara de sambata.:)
Totul a inceput cand grecul meu de acasa a auzit ca urmeaza sa vina Antonis Remos in Bucuresti,sa concerteze.Fericit, m-a anuntat despre concert si m-a intrebat daca vreau sa merg, cunoscut fiind faptul ca sunt un pic sensibila la tot ce are legatura cu Grecia in afara de mancare.:D Urma sa mai vina si un prieten de-ai lui cu iubita, in fine, se preconiza o seara buna.Am dat semne ca sunt interesata(chiar daca nu eram foarte entuziasmata) si l-a rugat pe prietenul lui sa ne cumpere bilete. Buunn..zis si facut..astea se intamplau acum vreo 2-3 luni.Concertul trebuia initial sa fie in septembrie,parca.Intre timp s-a anuntat ca va fi pe 2 octombrie si s-au pus in vanzare biletele.Am facut si noi rost de ale noastre, insa intre timp finantele au ramas cu mult in urma si ne ajungea cam mult sa plecam,asa ca ne-am hotarat sa vindem biletele, in ideea ca pe langa cei 200 de ron trebuia sa mai dam si pe benzina, mancare,etc. Deci din "hai ca mergem!" am ajuns la "hai ca nu mai mergem!". Ati vazut ca am pus anunt si pe blog, am pus si pe facebook, biletele nu se vindeau.Pentru ca tot dadusem banii pe ele, "hai ca nu mai mergem" se indrepta periculos spre un "hai ca totusi mergem, ca oricum pierdem banii".Sambata dimineata nu vandusem inca biletele,asa ca ne pregatem de drum,eu din ce in ce mai putin incantata,pentru ca intre timp prietenii ceilalti nu mai puteau ajunge,deci urma sa fim doar noi doi,banii in continuare nu ne impingeau de la spate..in fine.
Pe la pranz..surpiza..primim un telefon si gasim sa vindem biletele.:) "nu mai mergem it is". Fa-ti planuri de sambata seara loco, respectiv mexican night.:D
Pe la 3.30 primeste greculmeudeacasadezamagitdarfoaaartenorocos un mail prin care e anuntat ca a castigat un concurs la care participase cu cateva zile inainte si deci are o invitatie pentru doua persoane la concertul Antonis Remos.:D "mergem,mama ma-sii,ca o fi vreun semn daca tot se invarte concertul asta pe langa noi".Asa ca am facut rost si de o sora dornica de distractie si am plecat la drum, putin mai tarziu.
Am ajuns..intrarea trebuia sa fie incepand cu orele 23.00,abia la 23.40 ne-au dat drumul.Nervosi,inghetati, am intrat in club Kristal(noul sediu abia inaugurat) unde am avut parte de o alta dezamagire..erau numai mese, muulte mese inghesuite si toate rezervate, si niciun loc de stat la bar sau prin alata parte.Noroc ca am sot descurcaret si ne-a facut rost de niste locuri super.:)
Trece timpul, trece,trece..clubul se umplea mai ceva ca un pahar de bere vara,dupa un gratar. Pe la 1 noaptea..era full.Dar full, nu mai aveai loc sa arunci un ac.
Noi-in continuare nervosi, ca nu incepuse muzica, ca o apa plata era 15 lei..nimicuri din astea.:) Si pe la 1.30 incepe concertul,direct cu Antonis, cu toate ca intelesesem ca urmau sa mai fie si alti invitati.Nu au mai fost,in afara de o tipa care semana cu Shakira si cu care a cantat el la un moment dat.
Ei..si de aici..totul s-a schimbat.Toti nervii, incordarea, nerabdarea ...totul s-a transformat in cea mai frumoasa petrecere la care am fost vreodata.Pentru ca nu, nu a fost un concert obisnuit,a fost o petrecere la care eram toti prieteni(toti 300 cati eram acolo), la care toata lumea canta, dansa, se imbratisa si se simtea bine.A fost o noapte extraordinara, unde s-a aruncat cu flori, servetele, s-a baut mult(muuult de tot-de unde poate si atmosfera asta:D ) si unde cred ca toata lumea s-a simtit minunat.
S-a terminat la 5 dimineata,cel putin atunci am plecat noi, el era la un bis, noi eram rupti de oboseala,am dormit de la 8.30,cand am ajuns in pat,pana la 10.30,si de atunci tot povestim si recomandam petrecerle grecesti.:) Asa ca va recomand si eu,voua, sa mergeti macar o data la o bouzoukia, sa vedeti cum e.
Totul a inceput cand grecul meu de acasa a auzit ca urmeaza sa vina Antonis Remos in Bucuresti,sa concerteze.Fericit, m-a anuntat despre concert si m-a intrebat daca vreau sa merg, cunoscut fiind faptul ca sunt un pic sensibila la tot ce are legatura cu Grecia in afara de mancare.:D Urma sa mai vina si un prieten de-ai lui cu iubita, in fine, se preconiza o seara buna.Am dat semne ca sunt interesata(chiar daca nu eram foarte entuziasmata) si l-a rugat pe prietenul lui sa ne cumpere bilete. Buunn..zis si facut..astea se intamplau acum vreo 2-3 luni.Concertul trebuia initial sa fie in septembrie,parca.Intre timp s-a anuntat ca va fi pe 2 octombrie si s-au pus in vanzare biletele.Am facut si noi rost de ale noastre, insa intre timp finantele au ramas cu mult in urma si ne ajungea cam mult sa plecam,asa ca ne-am hotarat sa vindem biletele, in ideea ca pe langa cei 200 de ron trebuia sa mai dam si pe benzina, mancare,etc. Deci din "hai ca mergem!" am ajuns la "hai ca nu mai mergem!". Ati vazut ca am pus anunt si pe blog, am pus si pe facebook, biletele nu se vindeau.Pentru ca tot dadusem banii pe ele, "hai ca nu mai mergem" se indrepta periculos spre un "hai ca totusi mergem, ca oricum pierdem banii".Sambata dimineata nu vandusem inca biletele,asa ca ne pregatem de drum,eu din ce in ce mai putin incantata,pentru ca intre timp prietenii ceilalti nu mai puteau ajunge,deci urma sa fim doar noi doi,banii in continuare nu ne impingeau de la spate..in fine.
Pe la pranz..surpiza..primim un telefon si gasim sa vindem biletele.:) "nu mai mergem it is". Fa-ti planuri de sambata seara loco, respectiv mexican night.:D
Pe la 3.30 primeste greculmeudeacasadezamagitdarfoaaartenorocos un mail prin care e anuntat ca a castigat un concurs la care participase cu cateva zile inainte si deci are o invitatie pentru doua persoane la concertul Antonis Remos.:D "mergem,mama ma-sii,ca o fi vreun semn daca tot se invarte concertul asta pe langa noi".Asa ca am facut rost si de o sora dornica de distractie si am plecat la drum, putin mai tarziu.
Am ajuns..intrarea trebuia sa fie incepand cu orele 23.00,abia la 23.40 ne-au dat drumul.Nervosi,inghetati, am intrat in club Kristal(noul sediu abia inaugurat) unde am avut parte de o alta dezamagire..erau numai mese, muulte mese inghesuite si toate rezervate, si niciun loc de stat la bar sau prin alata parte.Noroc ca am sot descurcaret si ne-a facut rost de niste locuri super.:)
Trece timpul, trece,trece..clubul se umplea mai ceva ca un pahar de bere vara,dupa un gratar. Pe la 1 noaptea..era full.Dar full, nu mai aveai loc sa arunci un ac.
Noi-in continuare nervosi, ca nu incepuse muzica, ca o apa plata era 15 lei..nimicuri din astea.:) Si pe la 1.30 incepe concertul,direct cu Antonis, cu toate ca intelesesem ca urmau sa mai fie si alti invitati.Nu au mai fost,in afara de o tipa care semana cu Shakira si cu care a cantat el la un moment dat.
Ei..si de aici..totul s-a schimbat.Toti nervii, incordarea, nerabdarea ...totul s-a transformat in cea mai frumoasa petrecere la care am fost vreodata.Pentru ca nu, nu a fost un concert obisnuit,a fost o petrecere la care eram toti prieteni(toti 300 cati eram acolo), la care toata lumea canta, dansa, se imbratisa si se simtea bine.A fost o noapte extraordinara, unde s-a aruncat cu flori, servetele, s-a baut mult(muuult de tot-de unde poate si atmosfera asta:D ) si unde cred ca toata lumea s-a simtit minunat.
S-a terminat la 5 dimineata,cel putin atunci am plecat noi, el era la un bis, noi eram rupti de oboseala,am dormit de la 8.30,cand am ajuns in pat,pana la 10.30,si de atunci tot povestim si recomandam petrecerle grecesti.:) Asa ca va recomand si eu,voua, sa mergeti macar o data la o bouzoukia, sa vedeti cum e.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)