azi scriu despre eduard. mi-am dat seama ca nu am scris nimic despre el,decat asa,pe scurt,ca e agitat si alte nimicuri. aazi vreau sa scriu mult despre el. si frumos,cum e el,asa. deci daca nu aveti chef,nu cititi,o sa fie cam plictisitor pentru altcineva in afara de mine, tatal lui si matusa lui.:D ati fost avertizati!:)
deci edu este perfect. incep cu concluzia,si o sa tot continuu cu ea intruna. acum,ori eu am o problema la cap(ceea ce pana la urma incepe sa nu ma mai socheze asa tare) ori copiii sunt cele mai minunate creaturi posibile. frate,deci eu respir edu! asa cum acum cativa ani respiram razvan,si inca as mai face-o,daca m-ar mai lasa golanul. dar s-a cam smecherit si nu mai sta ore intregi sa il pup. naspa.
in fine.asta micu' de respira greu,el sta. si rade. si se gadila. si vorbeste. bine. bolboroseste mai mult,dar el vorbeste in limba lui aia dulce acolo. uneori e vesel(majoritatea timpului) si iti dai seama cand se alinta. alteori vorbeste singur. ce o zice el acolo,nu stiu,dar eu imi tin respiratia sa ii urmaresc gurita aia dulce care parca vorbeste miere. tine cate o jucariuta in mana si o cearta, ii spune tot ce are pe suflet,si e asa serios ca imi vine sa il musc sa ii simt mai bine gustul perfect. isi muta buzitele alea la stanga si la dreapta uneori articuleaza cate un cuvintel care are sens..te topeste. cateodata,cand vorbesc cu el(eu vorbesc cu el tot timpul,doar cateodata se intampla,asta) el zice "da". si se leaga cu ce am zis eu,si e atat de dragut sa imi imaginez cum va fi cand va incepe sa vorbeasca de-a binelea. doamne,ce repede trece timpul...are deja 8 luni...in putin timp o sa ii scriu si lui prima oara de ziua lui,asa cum ii fac si lui razvan,de cativa ani...
da,si spuneam de el. e frumos,domne. toti copiii mei sunt,serios. pentru mine,ei sunt cei mai frumosi copii din univers. cei mai dulci, cei mai dragutei, cei mai cei. si asa cred ca este pentru orice mama normala. copilul/iii ei sunt cei mai cei. nu poti sa nu adori o fapturica pe care o stii din prima secunda de viata,alaturi de care ai fost minut dupa minut, careia i-ai vazut primul zambet,primul dinte,primii pasi...care isi pune manuta mica pe fata ta si te mangaie incetisor de nu mai conteza nimic altceva...care isi apropie gurita de obrazul tau(sau ma rog,tu iti apropii obrazul de gurita ei :)) ) si poti sa ii simti mirosul perfect, respiratia dulce ca de capsunica si pupul cald si dragastos. nu poti sa nu respiri prin copilul care se uita la tine si iti lumineaza viata cu un zambet sincer. zambetul de copil este cel mai frumos lucru din univers. iar rasul de copil..ar trebui sa vindece boli...si poate ca o si face...
cand edu se uita la mine,zambeste atat de frumos...efectiv imi dau lacrimile de bucurie,de recunostinta ca am asa copil..asa copii...ca sunt ai mei..sunt singura lor mama si asta nu se va schimba niciodata..sunt asa norocoasa..asa.norocoasa..tot timpul ii multumesc lui dumnezeu ca m-a ales pe mine pentru copiii astia...nu stiu ce am facut vreodata sa merit asta,sincer...
acum se pregateste sa mearga.si e disperat sa il tii de manute si sa poata explora el singur imprejurimile. este ATAT de fericit,doamne..i se umple fetisoara aia dulce de lumina,si ochisorii aia imensi raspandesc raze de soare...se suie singur,se ridica singurel in picioare,si e atat de mandru,incat astazi,dupa ce s-a ridicat in picioare in pat tinandu-se se tablie,efectiv radea de fericire..si rasul lui umplea toata casa...
doamne..sunt atat de inocenti,copiii astia..pana si razvan e inca inocent..e asa dulce uneori la unele faze...nu poti sa ramai rece,sa nu te induioseze..
ma gandeam zilele trecute cat de diferiti sunt intre ei razvan si eduard. si totusi cat de mult ii iubesc pe amandoi si cat de minunati mi se par(perfecti,chiar). unul e sensibil, atent, artist...plange usor,pune la suflet,e mai fricos...retinut..analizeaza de multe ori o situatie pana sa actioneze...trebuie mereu sa ai grija cum pui problema cu el..sa nu se supere,sa nu puna la suflet..sa nu sufere ca blegul...
celalalt?:D celalalt e diametral opus.e caine..incapatanat pana la lesin, intra cu capul in zid daca e nevoie,daca dincolo de el e ceea ce cauta, moare cu prada in dinti, nu se lasa pana nu obtine ce vrea, nu pare sa ii fie frica de multe lucruri, e mega curios si stie sa ceara mereu ce vrea...si are abia 8 luni...:)))
cand le fac baie,acum le fac impreuna(de fapt razvan isi face singur,dar intra cu eduard sa se joace,si apoi ,dupa ce il scot pe edu,el ramane si se spala)..razvan se sperie daca ii intra apa in ochi,se agita si cere prosop, se precipita..lui edu ii pun dusul pe cap,ii curge apa in ochi,el deschide gura sa o bea.ii curge sampon in ochi,i se inrosesc,el ii deschide sa se uite dupa jucariuta lui de baie..rade ca zapacitul..mai ales ca fra-su se maimutareste pentru el si e in culmea fericirii..amandoi sunt,de fapt..
si asta e un alt lucru despre care vreau sa vorbesc si apoi inchei..relatia dintre ei..imaginati-va dragostea mea pentru razvan,apoi dublati, obtinem dragostea mea pentru amandoi. bucuria imensa pe care copiii astia mi-o aduc zilnic. nimic nu pare sa poata intrece bucuria asta,nu? ei bine, cand ii vad cum sunt impreuna...totul capata o alta dimensiune...totul tinde spre infinit..:)) Se cunosc doar de 8 luni si se iubesc atat de mult..e incredibil. la razvan sa zic ca nu e o mare surpriza,pentru ca el este mai mare, e un copil iubicios,plus ca l-am si pregatit pentru un fratior..avea toata premisele..insa eduard..de la cateva lunisoare,cand abia incepea sa stie de el,intorcea capul dupa razvan,,reactiona pozitiv la el, radea cand il vedea,se agita..e incredibil ce legatura e intre ei..
iar acum..doamne..asta mare il alinta pe edu si imi zice mereu ca are cel mai frumos frate din lume,ca e foaarte foarte frumos baietelul nostru, ca se schimba mereu in mai bine...iar puiul mic e mereu cu ochii lipiti de fra-su..da din codita ca un catelus si asteapta sa fie bagat in seama de el,cand obtine asta rade cu gura pana la urechi..sunt ceva de vis amandoi...
si razvan e la faza la care imita ce zic/fac eu. si pentru ca eu tot timpul ma maimutaresc in fata lui edu,schemele lui sunt relativ identice..e simpatic rau..foloseste aceleasi fraze ca mine,pe acelasi ton..:))Si acum doua zile,eu am coborat putin pana la garaj,lasandu-l pe eduard(legat bine) in grija lui razv.si dupa ce ies pe usa,asteptand liftul,il aud pe razvan spunandu-i lui eduard cuvant cu cuvant ce ii spusesem eu lui(lui razvan) cu ceva timp inainte:"tu esti cel mai frumos baietel din univers. sa nu uiti niciodata asta,da?ca esti cel mai frumos baiat din lume" si apoi,o nota personala" bine,amandoi suntem,dar tuu.." :)))
...copiii..cum sa nu-i adori?
luni, 15 aprilie 2013
marți, 9 aprilie 2013
Love of my life si alte balarii
Mamaa,cate am de zis:)) Fiti atenti:
In primul rand, ceva scurt de tot: am blogul asta culinar,da?Toate bune sii frumoase,imi place maxim ce fac, sa gatesc, sa fac poze,mai putin sa scriu,ce-i drept..ma incurca engleza,dar in fine..e ok. Frate,dar am o mare problema: sa zicem ca azi fac 2 retete,ca asa se cam intampla.Fac poze, termin treaba,trec pozele in calculator,dar nu scriu reteta in aceeasi zi, in ideea in care o voi scrie cand postez pe blog. Si poate sa dureze si o luna pana sa apara reteta pe blog.Eh..ziceti-mi mie acum cine naiba mai tine minte dupa o luna ce am facut eu acolo la improvizatii? Ca la retetele pe care le iau de undeva e totul bine si frumos,le am salvate undeva,dar cand reteta e creatie proprie..cauta de-ti mai adu aminte cata carne ai pus, cata faina,cat sos de rosii si asa mai departe...Cucu! Si nici nu (mai)fac poze din pas in pas,ca sunt smechera, intelegeti? ;) NOOOT!! Asa ca ..trebuie sa inventez,practic,a doua oara...:)) Naspa rau,va zic sincer! Sa nu faceti ca mine..
Punctul fierbinte numarul doi al discutiei de astazi: pizza care m-a facut sa ma indragostesc de trufe!
Deci: avem aceasta pizzerie aici, da? Mamma Roma pe numele ei. Bun. Eu dupa pizza nu m-am omorat la inceputurile mele de mancacioasa,apoi am indragit-o dar sincera sa fiu in Romania mancam doar pizza clasica: quatro stagioni, sau pepperoni..nimic iesit din tipar.Fetita cuminte. Ei bine,aici nu prea au pizza traditionala. Sunt combinatii foarte misto, toate gustoase,ale naibii!!! Iar preferata mea de depaaarte,care ma face sa salivez de cate ori ma gandesc la ea,este cea cu trufe si chipsuri de cartofi...Maantelicaa..ce buna e!!! Trufele,pentru cine nu a gustat inca din ele, sunt genul ala de mancare ce fie o adori fie o detesti..nu iti raman indiferente. Sunt foarte puternica ca aroma si pe mine ma intriga de fiecare data. Iar in combinatie cu un sosulet alb delicios, niste chipsuri subtiri de cartofi, un blat delicios copt pe vatra si niste verdeata aruncata pe deasupra..mi-nu-na-ti-e!!!
Cu mana pe inima va marturisesc: si acum cand ma gandesc la ea moor de poftica.:) E genul ala: o iei, mananci cat manaci,apoi zici:hai sa ma opresc,mananc restul mai tarziu. Bine,doar o gura si gata!
Hai,inca un colt ca uite,sta aici nebagat in seama. ....Eii..acum e inegal taiat..tre' sa iau si de aici...si tot asa,pana sa iti dai seama s-a terminat. Si daca stingi cu un Coca Cola rece...iuhuuuu!Life certainly worths living!
Gata! Imi ploua prea tare in gura sa mai scriu..ma duc sa mananc niste salata de pui cu quinoa,da?;)Paaaa!
In primul rand, ceva scurt de tot: am blogul asta culinar,da?Toate bune sii frumoase,imi place maxim ce fac, sa gatesc, sa fac poze,mai putin sa scriu,ce-i drept..ma incurca engleza,dar in fine..e ok. Frate,dar am o mare problema: sa zicem ca azi fac 2 retete,ca asa se cam intampla.Fac poze, termin treaba,trec pozele in calculator,dar nu scriu reteta in aceeasi zi, in ideea in care o voi scrie cand postez pe blog. Si poate sa dureze si o luna pana sa apara reteta pe blog.Eh..ziceti-mi mie acum cine naiba mai tine minte dupa o luna ce am facut eu acolo la improvizatii? Ca la retetele pe care le iau de undeva e totul bine si frumos,le am salvate undeva,dar cand reteta e creatie proprie..cauta de-ti mai adu aminte cata carne ai pus, cata faina,cat sos de rosii si asa mai departe...Cucu! Si nici nu (mai)fac poze din pas in pas,ca sunt smechera, intelegeti? ;) NOOOT!! Asa ca ..trebuie sa inventez,practic,a doua oara...:)) Naspa rau,va zic sincer! Sa nu faceti ca mine..
Punctul fierbinte numarul doi al discutiei de astazi: pizza care m-a facut sa ma indragostesc de trufe!
Deci: avem aceasta pizzerie aici, da? Mamma Roma pe numele ei. Bun. Eu dupa pizza nu m-am omorat la inceputurile mele de mancacioasa,apoi am indragit-o dar sincera sa fiu in Romania mancam doar pizza clasica: quatro stagioni, sau pepperoni..nimic iesit din tipar.Fetita cuminte. Ei bine,aici nu prea au pizza traditionala. Sunt combinatii foarte misto, toate gustoase,ale naibii!!! Iar preferata mea de depaaarte,care ma face sa salivez de cate ori ma gandesc la ea,este cea cu trufe si chipsuri de cartofi...Maantelicaa..ce buna e!!! Trufele,pentru cine nu a gustat inca din ele, sunt genul ala de mancare ce fie o adori fie o detesti..nu iti raman indiferente. Sunt foarte puternica ca aroma si pe mine ma intriga de fiecare data. Iar in combinatie cu un sosulet alb delicios, niste chipsuri subtiri de cartofi, un blat delicios copt pe vatra si niste verdeata aruncata pe deasupra..mi-nu-na-ti-e!!!
Cu mana pe inima va marturisesc: si acum cand ma gandesc la ea moor de poftica.:) E genul ala: o iei, mananci cat manaci,apoi zici:hai sa ma opresc,mananc restul mai tarziu. Bine,doar o gura si gata!
Hai,inca un colt ca uite,sta aici nebagat in seama. ....Eii..acum e inegal taiat..tre' sa iau si de aici...si tot asa,pana sa iti dai seama s-a terminat. Si daca stingi cu un Coca Cola rece...iuhuuuu!Life certainly worths living!
Gata! Imi ploua prea tare in gura sa mai scriu..ma duc sa mananc niste salata de pui cu quinoa,da?;)Paaaa!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)