marți, 30 octombrie 2012

Puppy love

Am vazut acum cateva zile un caine din ala urias,la vreun metru inaltime-cand statea in 4 labe-si vreo 1,50 cand se ridica.Din ala paros,nu stiu cum ii zice,dar imens.Foarte frumos,de altfel,dar nu le am eu cu rasele cainilor(nu stiu decat dalmatian,ca din asta mi-am dorit eu cand eram mica:D )
Nimic straniu pana aici,vad mereu caini pe strada insotiti de stapanii lor(nu,aici nu exista nici pisici nici caini vagabonzi). Doar ca acest "cainisor" avea drept stapana o doamna micuuuta..micuuuuta..cred ca avea vreun metru 30 asa...in doua labe(in patru labe era mai mica decat cainele,dar nu cred ca folosea pozitia asta prea mult).
Si cand ii vedeai,aproape de-un leat,nu te puteai abtine sa ti-l imaginezi pe caine rupand-o la fuga dupa vreo pisica,sau alt caine,sau treaba lui dupa ce,iar micuta doamna..ei bine...mi-am imaginat-o ca pe un zmeu purtat de vant cu viteza..caineasca..:)

luni, 29 octombrie 2012

if ever..

Daca vreodata,Doamne-fereste!!! raman fara mana stanga-fiti pe pace,ma voi descurca perfect doar cu cealalta,pentru ca,uite,azi nu mi-am folosit deloc mana stanga si am reusit sa mananc,sa imi hranesc celalalt copil-cel care nu statea pe mana mea stanga, sa deretic un pic si chiar sa scriu pe laptop.
Deci multumesc,mami,ca ajuti la dezvoltarea mea fara sa iti fi cerut sau sa imi fi dorit,si iarta-ma ca uneori,in loc sa iti fiu recunoscatoare,intru in panica...:))

Azi nu vorbesc de copii :)

Habar n-am despre ce altceva as putea vorbi,dar mi-am propus sa nu zic nimic de ei.Ca prea Eduard-Razvan,Eduard-Razvan toata ziua..:)
Stiu!O sa ating un alt subiect etern al gandurilor si vorbelor mele: slabitul.:D
Nu reusesc sa slabesc,frate!Mai am de dat 6 kile pana a ajunge la greutatea de dinainte de sarcina si nu mai merge.Nu se mai misca nimic de o saptamana..doua chiar?
Oare trebuie sa mentionez ca nu sunt nici eu usa de biserica si mai scap la un dulce o maslina o cireasa?Noo..nu cred...Doar imi manifest ingrijorarea pentru kilogramele astea incapatanate.daca as fi vorbit de copii as fi zis ca sunt la fel de incapatanate ca Eduard,dar nu vorbesc asa ca nu zic.
Stiu ca sportul e vital in ecuatie,dar banda noastra e rupta(nu de la greutate,mai,de la efort! :P) iar alta forma de miscare nu mai am timp sau sanse sa fac.Adica..merg in fiecare zi cel putin 30 de minute pe jos,dar se pare ca nu e suficient..:(
Si sunt realmente disperata ca mai avem mai putin de doua luni pana plecam in strainatate,de Craciun,unde siigur o sa adaug la colectia personala cateva kilograme,asa ca planul meu excelent era sa pierd chiar mai mult decat cele 6,sa am provizii.:))
Damn...de cand ma stiu am avut o problema cu kilogramele astea in plus..de fapt cu mancarea cred..ca taare imi mai place saorma..:( daca doar s-o inventa vreodata o pastila minune care sa iti taie apetitul fara sa iti faca rau..:)))
Gata,termin acum,ca cineva de care nu vreau sa vorbesc azi s-a trezit nervos dupa sfertul de ora dormit si trebuie sa il entertain!:)

luni, 22 octombrie 2012

Ahhh..mi-am adus aminte

..am uitat sa va povestesc ceva. Scriu repede ca deja Edu ma priveste amenintator,:))
Ieri tati a facut un gest frumos si a ramas acasa cu Edu,iar eu si Razvan am iesit la o cafea cu niste prietene(nu,Razvan nu a baut cafea,stati linistiti :D..stiu ca n-ar mai fi dormit..a baut doar alcool)
Si eram la terasa respectiva si se auzea un bebelus urland(ataat de cunoscut zgomot). La care Razvan se opreste,isi ciuleste urechile,si intreaba:
-Asta e bebelusul lui tati?
:))) Normal ca am ras si l-am intrebat de ce zice asta,dar s-a corectat repede,putin incurcat..."Aaa..adica..Eduard al nostru?"
Deci tati s-a scos cu un bebelus,asa ca nu vad altfel situatia deca sa mai stea cu bebelusul asta al lui si alta data..:)))

Sunt o doamna cangur. O doamna,totusi...

Pentru ca o foarte draguta viitoare mamica m-a apostrofat subtil ca nu mai scriu,chiar daca,sustine ea printre randuri,as putea sa imi fac timp :)..iata ca ma conformez,ca doar n-o sa supar gravidele acum,la batranete...
Si va povestesc despre marsupiul imaginar(ah,ce bine ar fi fost daca era real,mi-ar fi scutit o groaza de timp) in care imi port copilul cel nou de ceva timp.
Deci Eduard,acest mini animal social, nu mai suporta de vreo 2 saptamani sa petreaca timp de calitate singur.Asa ca Doamne fereste sa il lasi in patut sau oriunde singur,Doamne fereste sa nu il iei in brate cand vrea muschii lui si Doamne fereste sa nu il tii in pozitie verticala,sa vada si ochii lui mari si albastri ce se intampla in mediul inconjurator. Urla,dar urla de ma mir in fiecare secunda cum de nu ne reclama vecinii la Politie,Protectia Copilului sau oriunde altundeva,numai sa faca publice atrocitatile ce par sa se intample la noi in casa.(eu una,daca eram de partea cealalta a peretilor,sincer va zic-nu lasam treaba asa,in aer,luam ceva masuri)
Si plange,frate...cat il lasi...o ora,doua, patruzecisinoua...fara numar..plange pana raguseste,and some more...Imi repet mereu ca daca va avea determinarea asta si in viata va ajunge sus de tot...
Asa ca,la insistentele sotului,care nu suporta sa planga copilul,ca vezi Doamne sa nu aiba o problema reala,de azi nu il mai las sa planga,aman educatia pana dupa 4 luni,respectiv pana dupa ce ne intoarcem din vacanta de Craciun din Romania(caci da,facem Craciunul in strainatate :D )
Si uite asa ajung la titlul de astazi,si anume cum m-am transformat eu peste noapte in mama cangur,doar ca fara marsupiu,doar cu manusitele mele cele doua care astfel ocupate nu imi mai permit sa fac chestiile alea plictisitoare si atat de putin utile gen gatit,curatenie,navigat pe internet :D sau orice altceva implica maini. Da,stiu,exista si o parte buna,astfel voi slabi mai repede,la fel si restul familiei,insa,printre care si baiatul ala mare si frumos de ii zice Razvan si care la prima vedere n-are nicio vina ca fra-su-i plangacios si mai agitat ca Pepsi.
In rest  sunt bine sanatoasa,nu neaparat mental,mai mult fizic,dar tot e bine,cat am mainile puternice un anume arici pogonici e fericit.
Acum doarme(cele 15 minute zilnice in care doarme in casa,mai mult nu tine miracolul,daca vreau sa doarma mult trebuie sa iesim afara) dupa ce de la 7 dimineata am vorbit INCONTINUU cu el,caci cum intorceam capul sa..stranut?sa zicem...incepea sa se agite nervos.
Nu stiu cum se face insa ca uit miraculos de tot ce v-am povestit mai sus,plus noptile nedormite si alte inconveniente atunci cand imi zambeste stirb,sau cand ma mangaie incetisor cu manutele alea mici si pufoase sau pur si simplu cand il apropii de mine si ii simt mirosul de bebelus perfect...:)
Va las,ca se trezeste,evident,si e si ora mesei,asa ca trebuie sa fug sa pregatesc biberonul,ca iar ma cearta.
Revin,Manu,da?Stai aproape..:)