M-am intors

..cu cel mai frumos copil din lume,evident..:))) Am multe de povestit,dar si prea putin timp sa fac tot ce imi propun,asa ca o sa mai dureze un pic pana incep amintirile din spital.:)
Azi i-a cazut si buricul,asa ca am sarbatorit o saptamana cum se cuvine.Nu-mi vine sa cred ca are deja o saptamana...
Oricum,pe foarte scurt,sunt foarte fericita,foarte multumita de ce mi s-a intamplat in spital si in egala masura...foarte obosita..:))
Asa ca va las acum,revin cu amanunte curand...

Ultima noapte in formula asta :)

Adica de trei. Cu alte cuvinte,maine nasc. La 7.30 sunt la spital,unde sper sa nasc la fel ca la Razvan,natural,fara anestezie si repede.:))Ce-o iesi,vedem maine...:)
Pentru cine se intreaba(si ma intreaba) nu am emotii deloc.Cel putin acum.Nu stiu maine dimineata cum va fi,poate se va schimba ceva,insa acum sunt foarte ok.evident ca imi fac mii de griji,sa nu dureze mult,sa se nasca usor Edu,sa fie sanatos(asta e cel mai mare stress), si alte cateva legate de dupa,dar in legatura cu nasterea..nada.Sunt,in schimb,foarte nerabdatoare sa il vad,sa il tin in brate,sa il miros,sa il alaptez,sa il schimb,sa il spal,sa il pup,sa il iubesc...:)))nimicuri de-astea...plus sa DORM PE BURTAAAA...sa nu mai am o tona,sa nu ma mai doara spatele,sa mi se dezumfle picioarele,sa imi treaca alte cateva zeci de problemute..:)))Deci da,de abia astept ziua de maine!!O astept de cateva luni bune.:)
Nu stiu cand o sa mai scriu pe blog,probabil dupa ce ma intorc acasa,o sa revin cu amanunte,tineti-mi pumnii sa fie totul bine cu bebele(si cu mine,eventual :)) )si..sa ne auzim cu bine!:)
va pup!

Tot de prin casa adunate..

Hai ca bag si eu tare cat mai pot sa scriu,ca dupa ce vine Edu nu stiu cat timp o sa mai am (sau chef :)) ).
Tot din fazele lui Razvan,v-am zis ca mai scoate cate o duma si ma gandesc ca memoria nu o sa ma mai ajute peste 10 ani,asa ca scriu sa ramana aici.:))
Eu eram in pat(unde naiba sa fiu si eu?!?) si el in picioare in cadrul usii la noi in camera.Si ii zisesem deja de vreo 3 ori sa se duca sa manance,ca era tarziu si trebuia sa plecam.El,in loc sa plece spre bucatarie,incepe sa pozeze ca manechinele luand tot felul de posturi.Eu:
-Mami,te-am rugat sa te duci sa mananci,acum!!
La care el, catranit si pe un ton jos:
-Ma prezentam si eu....


:))

Si alta faza. Tati,de felul lui,nici el vreun rapid. Asa ca de cate ori il chemam,nu seamana chiar cu Speedy Gonzales la reactii.Si trebuie sa ii zicem de mai multe ori,deci.:)Ati inteles.Si acum cateva zile ma uitam cu Razvan la nu stiu ce emisiune(cred ca America's got talent,suntem fani :D ) si trebuia sa vina si tati sa se uite la o faza mai deosebita.Si il striga Razvan o data(era in alta camera), il striga de doua ori,nimic...Se ridica el suparat,si,indreptandu-se spre sufragerie sa il cheme personal,il aud bombanind:
-Eh,uite,oamenii astia nu-mi plac mie!

:))))

Amazing people out there...

Pentru ca acum sunt Jocurile Olimpice(hai Romania!) mai prind din cand in cand cate o proba interesanta si ma mai uit cu ocazia asta la tv.:) (btw,scrima mi se pare cel mai putin palpitant sport eveeerrr...)
Si in weekend era proba de triathlon femei.Cand am deschis eu televizorul, incepusera de vreo 10 minute sa inoate in Tamisa, cu o viteza si o forta extraordinare.Eu,care obosesc acum (si in general) si cand fac dus, ma uitam fascinata la puterea bratelor si picioarelor acestor fete,care pareau neobosite si dupa inca 10 minute de inotat la viteza maxima. Asa ca am ramas pe receptie,curioasa de cum se descurca pana la final.
Amu', nu stiu cati km au avut de inotat,sau cu ce viteza au facut-o,sa calculez eu insami distanta parcursa ( :)) ca as fi putut,normal!!) insa prima concurenta a terminat de lopatit cam dupa vreo 20-25 minute. Primele fete se detasasera net de grup,erau cu mult in fata celorlalte,iar eu urmaream vrajita(din pat,evident) cum pareau sa nu le oboseasca nimic. Normal ca mi se oprise si respiratia,ca de fiecare data cand inoata cineva mai mult de 1 minut,recordul meu personal.:D
Au terminat deci de inotat,maaare lucru pentru mine,si zic na,acum se duc si ele sa bea un suculete ceva(programul era in olandeza,asa ca nu intelegeam nimic,l-am auzit pe domnul amabil zicand ceva de triathlon,dar mi-am zis ca e nebun,ca nu mai poate nimeni sa miste in front dupa atata efort fizic,triathlon sa faca ma-sa), si urmaream deci sa vad un fel de clasament(tineam cumva cu englezoaica, chestie de mandrie-tara ta...in fine. Deodata,nu mica-mi fu mirarea cand le vad pe fete fugind din apa si in acelasi timp tragand de ceva la spate.Zic hopa! stai ca poate se mai alinta cu un tir,ceva,sa traga prin apropiere,sa ia ochii la oameni ca sunt sportive...De unde?!? Fetele se dezbracau de costumul de neopren(or whatever) si ramaneau in costum de baie,dupa care se suiau frumusel pe o bicicleta si...sa te tii..la drum cu ele...7 ture imeeense, de nu stiu cati km bucata...Si da-i, si pedaleaza-i, cu aceeasi determinare si forta ca atunci cand incepusera sa inoate.Eu,siderata,priveam totul in continuare din pat,parca incepand sa mi se faca putin fomita de la atata efort...al lor,dar tot se pune,nu? Si uite asa neicusorule au pedalat fetele mele (mai cadeau,se mai ridicau,nu renuntau) inca vreo ora si ceva,cand deja eram istovita si fermecata de atata ambitz..
Dupa ce au terminat de biciclit,eu,care intre timp intelesesem ca este cu adevarat o proba de triathlon,tot o trageam cu tirul meu,sperand ca macar o proba,dupa o ora jumate de rupere de oase,sa fie mai relaxanta.
Nu. Dupa ce si-au pus frumos bicicletele la loc,s-au incaltat cu adidasi(pantofi sport,na!) si....au luat-o la fuga,fratilor!!!! spre uimirea mea si a micii mele familii pe care o chemasem sa fie partasa la acest moment care mi se parea istoric. Intre timp,pentru ca venise si sotul si imi schimbase pe aceeasi transmisie,dar in franceza,therefore intelegam si eu cate ceva(deci se putea si asa,dar fusesem eu prea fermecata sa ma gandesc la o alternativa) anunta nea crainicul ca vor alerga...ta-daam..10 km!!!
10 KILOMETRI!!! Cat de la noi pana la Ikea,cand amortesc eu toata in masina si mi se pare lung drumul...(de fapt cred ca pana la Ikea sunt 7 km..) deci inca vreo..cat? 2 ore?o ora jumate?De alergat.Pe propriile picioare obosite (?) dupa inotat nspe kilometri si biciclit inca nu stiu cat...
Cred ca daca imi cerea cineva sa imi donez un rinichi pentru castigatoare in momentul ala(sau pentru orice alta concurenta,ca pana la urma nu e vorba numai de timpul scos,ci de idee) l-as fi scos cu mana tremuranda si l-as fi intins umila,cu capul plecat. Mi se pare uimitor ce fac fetele alea(sau oricine face asa ceva,ca or mai fi nebuni), si chiar daca am incercat cu toti neuronii mei sa gasesc un simplu motiv pentru care sa alergi ca nebunul 3 ore in loc sa stai la o cafea pe terasa si sa mananci saorma si nu am gasit nimic..ii respect din tot sufletul pe oamenii care faca asta.Sincer,nu cred ca am fost mai fascinata de cineva ca atunci(si inca sunt,normal) si am spus-o atunci si-o repet: cred ca premiul pentru castigatorii triathlonului ar trebui sa fie semnificativ mai mare decat cele de la alte probe.Respect munca fiecaruia,e un lucru imens sa ajungi la Olimpiada,nici nu ma gandesc cat se pregateste fiecare si cate resurse investeste,insa pentru mine,triathlon contestants rule!!!
Din pacate nu am mai stat pana la sfarsitul cursei,sa vad cine a castigat(da,ieseam la masa :D) dar o sa intru chiar acum pe net sa vad,si o sa imi imprim o poza cu ea pe frigider,asa,inspirational! :)Sau pe banda..sau peste tot in casa...sau...of..respect maxim si va puup!

Sa se sesizeze Protectia Copilului,va rog..;)

Razvan e cam moscait de fel.Si folosesc "cam" doar pentru ca il iubesc mult si vreau sa fiu draguta.El e foaarte moscait. Asa ca orice actiune ii ia de vreo 3-4 ori mai mult decat ar trebui.
Ieri isi strangea cele 498675954 piese de Lego de vreo 30 de minute si nu era nici la jumatate.Si ii zic o data sa se grabeasca,ii zic de doua ori..mai trec 30 de minute. Asa ca incerc sa il stimulez :D si ii zic:
-Mami daca in 10 minute nu termini de strans piesele te pedepsesc.
-Ce imi faci?se aude el curios de dincolo.
..nu eram pregatita pentru mai mult de atat,asa ca improvizez:
-O sa iti arunc toate piesele care la sfarsitul celor 10 minute nu sunt stranse.
La care el, intrigat:
-Cum poti sa faci asta unui copil???

:)))..sa mai zici ceva?