vineri, 27 august 2010

Anunt umanitar

Vreau sa imi pun silicoane.Rau de tot.Asa ca va rog pe voi,cei cu suflet sensibil,iubitori de frumos din toate colturile, uniti-va si ajutati-ma sa imi implinesc visul.
Stiu ca e criza, asa ca am facut eu prima un sacrificiu si am renuntat la alea de 5000 la doctorul meu preferat ( :D),si m-am oprit la unele de 2000,second hand, probabil, dar inteleg ca traversam o perioada grea si vin in intampinarea acestei probleme.
Asa ca hai sa dam mana cu mana si sa strangem 2000 de euro(o excursie mai acatarii), sa incercam sa facem lumea putin mai buna si un omulet cu mult mai fericit.(da, intamplator sunt eu omuletul,dar asta nu inseamna ca nu as fi pledat si pentru altcineva daca mi se cerea ;) )
Astept solicitarile pentru datele contului.:)


Irinel,daca citesti,stiu ca tie iti face placere sa tunezi,poate faci o exceptie si ajuti si o persoana necunoscuta.Promit ca iti crosetez un pulover din ala 3/4,cum iti place tie.

Va multumesc,
subsemnata

marți, 24 august 2010

Cocks

Ei..zic sa pun titlul in engleza,sa mai atrag si amatorii/toarele de hard core pe blog.:D
Ca daca scriam in romana,respectiv cocosi..ca despre asta vreau sa vorbesc azi, poate nu erau asa multi interesati.:) Si cum este un subiect atat de important, nu mi-am permis sa las sa se intample asta.
Asadar...recunosc, nu mi-a placut prea mult scoala, si am fost si bolnava multi ani si nu prea mergeam pe acolo.Dar asta mai tarziu,la liceu,respectiv facultate.In generala insa, mai frecventam.Si parca imi amintesc eu asa...zic parca deoarece a fost demult,tare demult...parca imi amintesc cum ca as fi invatat despre cocosi ca ei...zic cucurigu(nu stiu sigur daca exista un verb specific,vezi,iar lacune,ntzzntzzntzz) doar dimineata,la prima ora, sa le,si anume, trezeasca pe gaini.:) Ce sa faca cu ele dupa aia, e alta poveste, dar vorbim intr-un episod mai amplu.:D
Si deci ca ei ar trebui sa faca galagie doar dimineata.Foaarte dimineata.In jur de 6,dupa calculele mele. Ceea ce e foarte bine, caci pe cine deranjeaza un cucurigel mic la ora aia, nu?
Ei bine, nu.Ori nu e adevarat ce stiam eu, ori eu am in cartier un cocos special. Pentru ca acesta, cocosul de la mine din cartier, adicatelea de la casa de langa scara noastra..ei bine..cucurigeste non stop. Dimineata, la pranz,seara..fara numar.Practic, cu asta se ocupa..mai putin cu gainile..din cate vad eu pe geamul de la baie.:D
Stiti,la el cu zgomotele e ca la mine cu travaliul.Un mit.Eu stiam despre travaliu ca dupa ce incepe,durerea e la juma de ora,apoi din ce in ce mai des,pana ajunge la 10 minute,la 5..etc..decat ca la mine cand au inceput durerile...sa te tii..nici ca m-au mai lasat.Asa si cu cucosul din povestea noastra.El a inceput sa zica un cucurigu timid dimineata,si..nu a mai tacut.O avea naibii vreo punguta cu doi bani de recuperat si nu reuseste sa se faca inteles.
In fine, ideea e ca e un cocos foarte activ...vocal.Si va intreb eu pe voi..is this normal?Nu de alta,sa sun la protectia animalelor,poate nu se simte bine si pot sa fac ceva pentru el...

joi, 19 august 2010

And...I'm back...

Special pentru cele mai fidele cititoare ale mele, Ruxx si Manu, care ma cearta mereu ca nu scriu.:) Na, ca o sa scriu azi, chiar daca pana in secunda asta habar n-am despre ce.
Stiu ca am cam lipsit, nu pot sa spun ca am avut vreun motiv serios...doar daca se pune lipsa de chef...
Dar despre ce naiba sa scriu? Despre faptul ca m-am saturat de tara asta definitiv? De tot ce se intampla in ea si de oamenii din ea? De tragediile pe care le vad la televizor,atunci cand il aprind?
M-am saturat de tot,si de abia astept sa plecam. Pentru ca da, vreau sa plecam iar.O sa mai incercam o data, in alta parte acum,si sper sa fie mai bine. Nu mai e nimic aici sa-mi placa, in afara de prieteni si de...confortul psihic pe care ti-l da faptul ca esti printre ai tai, in locurile natale.
In rest...nimic nu constituie un avantaj.Vreau ca Razvan sa creasca si sa traiasca intr-o tara in care sa nu ii fie frica.Sa nu ne fie frica.De oameni, de spitale, de scoli,de nimic. Sa poata sa mearga la scoala si sa invete ceva, sa poata sa mearga la un spital (Doamne-fereste sa aiba nevoie,dar daca va fi cazul) si sa nu imi fie frica de vreun tratament abuziv care sa il nenoroceasca, sa poata sa mearga pe strada si sa nu ii fie frica sa manance bataie doar pentru ca nu ii place cuiva fata lui. Sa traim o viata normala si linistita, fara nervi in trafic, fara manele si cocalari, printese, regine si mame omizi.Mi-e scarba de tot ce ne inconjoara aici, acum, si nu ii dau nicio sansa tarii niciodata.Nu in urmatorii 5000 de ani, ci niciodata.
Ei?Sa mai scriu?:) Mai bine ma opresc aici, oricum ma agit degeaba,si vorbele nu conteaza. La fapte,taticule!
Altfel?Toate bune?

miercuri, 18 august 2010

uite ca vroiam sa scriu si ma striga razvan.s-a trezit mai devreme.revin.nu stiu cand.soarta.:)