marți, 29 iulie 2008

Jurnal de calatorie(2)

Si iata-ma din nou, de la fata locului, cu relatari proaspete.:)
Doar ce am venit din Paradis. :) A fost super, Razvan s-a simtit foarte bine, tot tipa :"apa!apa!" la inceput, mai ales pe drumul incolo, ca stia ca mergem la apa.La intoarcere nu a mai zis nimic, a adormit la 2 minute dupa ce am urcat in masina.Asta ca sa nu mai povestesc ce a facut acolo,da?Se deduce.:)
Ieri a fost iarasi super, am fost in Poiana.Bine, eu vroiam intr-o gradina botanica, ceva,sau un parc mai frumos,asa ca l-am rugat pe domnul gipies(a se citi GPS) sa ne dea indicii, decat ca in loc de gradina botanica am gasit ceva de genul gradina dendrologica?!? pe acolo si am zis,hai,fie si asa...daca asa i-o zice mai nou sau mai vechi.Am pornit deci spre gradina asta, care cica fusese un parc al copiilor something, care nu mai era nimic.Basculau unii pe acolo.Pesemne ca nu numai noi nu stiam cuvantul asta greu ci si altii care alegeau sa mearga intr-un parc.Mai pe romaneste.Asa ca am pornit spre Poiana Brasov, unde am facut cateva pozite, am mancat undeva super naspa(ne-a incantat ca aveau gratar,decat ca era ceva foarte in neregula cu carnea aia, si chiar daca am trimis micii de 2 ori inapoi sa mai stea la prajit, tot aveau gust nasol).In fine, am mancat si am plecat catre casa, si toata dupa-amiaza am lenevit prin curte, am jucat iar ping-pong(am castigat eu de data asta:D), am facut sauna..program de belferi.
Azi nu cred ca mai coboram in oras, o sa stam in foisor ca e frumos afara si asa de linisteeee....Razvan ce o mai regleza din tipete cand i se mai nazare cate ceva...
Maine facem gratarel, de abia astept, si joi nu venim spre casa, cum ne propusesem initial, ci o sa o pornim spre Bacau, si ne intoarcem vineri, ca sambata domnitzul e invitat la o petrecere, si nu putem lipsi.:)
Mai..cam viata pe la munte, ce sa zic...si imi place atat de mult locul asta incat sigur o sa mai venim.
Hai ca iar m-am placintit,si mai am treaba,ca tre sa mai citesc si eu blogurile oamenilor cat dorm baietii mei.
Pace!

duminică, 27 iulie 2008

Jurnal de calatorie(1)

Hola! Episodul 1...respectiv ziua 1:)
Mda…In primul rand, viva la internet..pentru ca datorita internetului am putut gasi pensiunea la care stam la munte.Dar ajung si acolo imediat.Am plecat din Constanta pe la 2.00(da,da,noaptea) pentru ca trebuia sa o ducem pe socrella “to-the-air-port” si la 5.00 dimineata trebuia sa fie acolo, asa ca…am fost mai matinali, so to speak…Teoretic, am fi ajuns la pensiune pe la 8.00-8.30, dar pentru ca se pare ca sunt mai multe pensiuni cu numele asta prin Sacele..si pentru ca fiecare locuitor de care am putut da in aceasta duminica dimineata la ora 8.00 ne ghida in alta parte decat predecesorul lui si nu in ultimul rand pentru ca da, doamna proprietareasa nu raspundea la telefon..:) am ajuns pe la 9.00 la pensiune, unde..surpriza…nu era nimeni. Macar ne linistisem, insa, pentru ca arata ca in poze...macar pe dinafara. In sfarsit...in cele din urma am dat si de doamna de altfel foarte amabila care ne-a aratat si interiorul. Si ce interior, fratica…si ce interior…
O sa incerc sa nu descriu toate detaliile in primul rand pentru ca sunt foarte multe si m-au surprins foarte placut, iar in al doilea rand pentru ca vreau sa veniti sa vedeti cu ochii vostri despre ce e vorba..si asta inseamna ca ar fi bine sa mai las si elemente surpriza.
Booonnn…Asa cum o sa vedeti pe site…super curte, foisor, gratar, lacusor artificial, un mic parau,astea afara.Inauntru super spatiu pentru luat masa, sauna, toalete peste tot, masa de ping pong, darts, table, carti…spatiu de recreere berechet..o bucatarie extra utilata, camere foarte frumoase si foarte curate..ce sa mai..totul e superrr!A! Si toate astea in creierasii muntilor. O sa pun si poze cu privelistea de la fereastra.
Asa ca astazi a fost day one de relaxare, zi in care am fost in Brasov, la plimbare si masa, si apoi am stat in curte, unde era liniste si pace. Ni s-a parut tare ciudata linistea la inceput, dar ne-am obisnuit repede.:) Am jucat si un ping pong, am facut si sauna, a fost tare bine. Tin sa mentionez, daca nu am fost prea explicita, ca este de departe cea mai tare pensiune la care am fost. Pacat ca are doar 6 camere, ca daca erau mai multe putea trece de departe drept un super hotel.
Acum stau in pat, copilul atomic s-a invartit ca un tititrez toata ziua foarte fericit ca e la munte, sper ca la noapte sa doarma bustean.
Sper sa revin maine cu amanunte caci da, avem si internet fireless. ;) Va pup!
A! Nu am zis cum se cheama pensiunea?Dar nu dati navala toti deodata,da? :D Ok atunci… Iaca: www.pensiuneadoina.ro
Nighty night!

vineri, 25 iulie 2008

Plec la munte...:)

Mhmmmm...maine noapte..de abia astept...Plecam in formatie compacta, de 3 persoane,respectiv domnul mare, domnul mic si eu.
Nu am mai fost de mult cu Razvan undeva, si pentru ca nu m-as risca inca sa plecam departe cu el, am zis sa o luam incet, cu Sacele(Brasov).Am gasit o pensiune super pe net..sper sa corespunda cu realitatea.:) Vorbim dupa daca a fost frumos, sa ii fac reclama.:D
A propos de reclama, sa nu uit ca m-a rugat Ruxandra sa pun un site pe blogulmeu, respectiv site-ul asta. Cititi-l cu atentie cand aveti timp..sau mai bine, faceti-va timp! ;)
Mmm..deci plec maine seara..venim joi seara..dar vestea buna este ca acolo avem wireless..asa ca vom avea acces la internet ca si pana acum...Am mai zis ca de abia astept?
Ok then...inchei acum ca nu sunt acasa..poate revin mai tarziu.

luni, 21 iulie 2008

Practic...despre nimic...

Nu am mai scris zilele astea pe blog..in mare parte pentru ca nu am avut timp..deh..weekend..dar si pentru ca nu am avut inspiratie. Inspiratie sa aberez am intotdeauna :)) dar de cand numarul cititorilor mi-a crescut considerabil(acum suntem 4) :D ma simt mai responsabila fata de blogul asta.
Acum am oricum o stare de "lasa-ma sa te las" asa ca, desi e noapte si da, noaptea sunt geniala, va amintiti...astazi cred ca o sa fiu mai "light",asa...la inspiratie.
Nu s-a mai intamplat nimic deosebit..a fost ziua Ruxandrei in weekend si am petrecut intai inside, la o maslinuta, apoi am fost prin Eforie, ca in Mamaia iar era crima.As fi vrut sa fac baie in mare sambata noapte, insa era ata de rece apa, incat mi-a trecut cheful instantaneu.
Planuiesc de mult o zi intreaga de plaja, doar eu si un anume domn, insa nu stiu cand o sa avem timp, ca tot se gaseste cate ceva de facut in weekenduri, si parca vad ca trece vara si raman iar nebronzata.Mi-ar placea sa lenevesc o zi intreaga pe sezlong, cu pauze lungi si dese de baie in mare :) insa...nu s-a mai intamplat sa stau o zi intreaga pe plaja de cand aveam 18 ani si nicio grija...asa ca mare minune daca s-o intampla anytime soon.
Off..iar trebuie sa inchei acum, cand doar ce ma incinsesem la vorba..dar am inteles de la cititorii mei :))))) (hai ca e super tare asta!) ca nu "da bine" sa scriu prea mult..isi pierde lumea rabdarea.:D..si si-asa ma suporta greu :D
Bine..gata..termin...ma mai invart pe net si daca imi amintesc ceva mai bag un post :D..ca asta nu am auzit sa fie de rau...inca...

joi, 17 iulie 2008

miercuri, 16 iulie 2008

RAZVAN..pe scurt...:)


Azi am chef sa scriu de el..poate pentru ca azi s-a tuns si m-am holbat la el toata ziua mirandu-ma..pentru a cata oara?..de cat e de frumos...nici nu am cum sa gandesc altfel, ca doar e al meu,nu?:)
Ceea ce urmeaza sa scriu este ceva daca nu scris sau spus atunci cu siguranta gandit de toti parintii(sau asa ar trebui sa fie).:) Copilul tau devine, din momentul in care il vezi pentru prima oara, cel mai frumos din lume. Apoi, bineinteles, cel mai destept, cel mai dulce, cel mai cel...Asa e si Razvan al meu.Cel mai frumos copil din lume(pentru mine si cei apropiati :D)
Nu o sa scriu azi decat asa, foarte putin, despre el, pentru ca, in primul rand ca daca ma pornesc e posibil sa depasesc limita acceptata de memorie aferenta blogului, daca exista una, si mi-am propus oricum sa nu mai scriu mult pe post, si in al doilea rand, nu ar avea rost sa incep sa vorbesc despre el atat de mult.El e EL.:)
Stau si ma uit la el cateodata cat de dulce e, mai ales acum ca vorbeste, si cum se straduie el sa fie serios cand vrea sa zica ceva, si cat de greu iti e sa il tratezi serios cand poceste asa de frumos cuvintele...Cand vrea ceva, ia o mina serioasa si zice:"mami, te coc, tzuc" Asta, in traducere libera, inseamna ca ma roaga sa ii dau suc. Bineinteles ca am ras si continuam de fiecare data sa radem cand zice "te coc" in loc de "te rog", insa el e foarte fericit ca ne vede pe noi fericiti si mai ales ca de cele mai multe ori obtine ce isi doreste.
Acum a inceput sa faca niste legaturi si iti dai seama cat de smecher e..raman surprinsa de cate are in capsorul ala blond..ai zice ca la 2 ani copiii nu gandesc prea multe singurei insa...ntzzz...n-ai sa vezi...vorba lui Bubu acum vreo cateva luni "asta mic la 2 ani o sa va vanda si-o sa va cumpere".
Azi, de exemplu, cand i-am facut seara laptele, el a vrut si cereale. Asa a vrut si zilele trecute, sa ii pun in cana de lapte si cateva cereale, insa niciodata nu le-a mancat, asa ca initial nu am vrut sa ii mai dau, apoi, pentru ca tot insista, i-am zis ca ii dau, insa in manuta, sa le manance asa, uscate. A mancat el una, doua, tot cu ochii la cana, sa le puna acolo, insa eu eram ferma pe pozitiii si ii dadeam sa mai bea cate o gura de lapte dupa ce rontaia cerealele. La un moment dat, vad ca baga una in gurita, apoi o alta, si tot asa vreo 3-4, insa nu mai mesteca, doar se prefacea.Ii intind cana de lapte cu gandul sa le inmoaie putin sa nu se inece, cand il vad ca le scuipa pe toate in cana si se uita la mine victorios."Lale(cereale) in lapte!" .....:)) Am ramas....paf! Mai poti sa zici sau sa faci ceva? M-a facut lejer..fara sa se chinuie...:)) Nu vreau sa ma gandesc cum va fi cand va fi mare..:D
In fine, ca iar m-am lungit...asta e doar una,cea mai recenta...insa face din astea in fiecare zi..de ti-e mai mare dragul sa stai si sa il studiezei..Si ai zice ca ei trebuie sa invete de la noi.
Am pus si o poza cu el..de la ziua lui, de acum cateva zile, ca e mai recenta, cu toate ca de azi e tunsulici.:)

Lucky

Am vazut aseara un reportaj la tv despre un ursulet koala care a fost acrosat pe o autostrada parca de o masina, iar tipa care conducea nu si-a dat seama de situatie.Lui i-au ramas capul si o labuta blocate in bara din fata a masinii, iar femeia, care vazuse ca un ursulet ii taie calea, s-a uitat in oglinda retrovizoare insa nu a vazut nimic in urma, asa ca si-a continuat drumul cu o viteza de 100 km/ora.Intr-un final, cineva l-a vazut pe bietul ursulet agatat acolo si l-au dus la spital, unde au trebuit sa taie grilajul ca sa il scoata.In afara de cateva zgarieturi si bineinteles o sperietura maare de tot, koala nu a avut nimic, asa ca i-au pus numele de Lucky.In fine, este un caz fericit si dragut, insa mi-a atras atentia altceva: koala va mai sta(desi nu are aproape nicio rana fizica) 45 de zile internat in spital, pana isi revine din soc......Si am stat eu asa si m-am gandit un pic la OAMENII internati in spitale la noi in tara, cum stau ei cate doi in pat,asa,sa se cunoasca mai bine...si cum trimit doctorii nostri acasa batranii trecuti de o anumita varsta, refuzand sa ii mai ajute, ca deh...ce importanta mai au ei?Oricum vor muri,nu?De ce sa mai ocupe spatiu degeaba? Si cate si mai cate particularitati ale spatiului mioritic...Si m-am intristat, pentru ca mi-am dat seama ca nu vom ajunge poate niciodata ACOLO.ASA.

joi, 10 iulie 2008

Pizza.

Urasc pizza.
Mananc in fiecare zi ca sa o fac sa dispara. :)

marți, 8 iulie 2008

Need For Baby

Trebuie sa (tran)scriu asta. As fi putut sa pun doar linkul spre blogul lui Tudor, insa mi se par niste ganduri atat de frumoase, incat le vreau mai aproape. Stau si ma gandesc: daca acum scrie si intelege asa existenta unui copil in viata omului, dupa ce va avea unul..cum va fi?:)

I need a baby! well, does he need me?
I need his smile but will he need my grin?
I need a baby, I need to smell his skin...
but will he need me? my smell of mortal sin?
I need a baby, I need his blue-eyed world
his summer glance to crush
the evil in my words...
I need a baby, I need to learn again,
the way for bed time stories
the secret of the rain...
I need a baby to burn myself devote
I need a baby but will he need my hope?

21 de cuvinte

A sosit timpul.:)Le-am scris de ceva timp pe blogul lui Tudor insa o vreme le-am lasat acolo, sa vad daca, dupa un timp, mai sunt valabile.Sunt, all right!Each and every one of them.Asa ca m-am gandit sa le postez si aici, pe blog. Sa fie.:)Initial ma gandisem sa le si explic..pentru ca fireste ca am o explicatie logica pentru fiecare din ele, dar..nu cred ca ar conta.Important e ca sunt ele, cele 21 de cuvinte la care se rezuma, deocamdata, viata mea.
Razvan
Iubire
Orice
Lacrimi
Indoiala
Nervi
Dezordine
Ordine
Muzica
Altfel
Ceva
Film
Regula
Ideal
Dependenta
Creativitate
Cola
Emotie
Zambet
Liniste
Pui

sâmbătă, 5 iulie 2008

Ganduri alandala

Nu ma gandesc sa scriu ceva anume.Asa, aiurea in tramvai.Am fost la Bucuresti ieri.Dimineata a trebuit sa stau in masina ceva timp si pentru ca pe langa locul in care era parcat masina au trecut sute de persoane, fiind vreo 9 dimineata(deci ora la care incepeau lucrul) am avut ocazia sa ii observ pe toti tinerii (caci erau tineri in proportie de 90%) si sa ma bucur. Mi s-au parut asa frumosi..unii ascultau muzica in casti, altii vorbeau la telefon sau intre ei, mai mancau in graba cate un covrig....unii mergeau grabiti, altii mai lenes...mi s-a parut frumos..sa vezi atatia tineri.Am incercat sa ma gandesc ce munceste fiecare si in ce fel influenteaza ei soarta multinationalei la care lucreaza(eram in Pipera). M-am gandit ca trebuie sa fie placut sa lucrezi intr-un colectiv tanar. Dupa orele de program probabil ca poti merge in gasca la o bere sau o pizza, seara la un club...Plus ca ai ocazia, daca nu ai pe cineva, sa cunosti multe persoane si deci sa iti sporesti sansele de a intalni "that special someone".
Dupa ce am terminat treaba(asta incluzand si o vizita de verificare la mall) am fost sa mancam intr-un "restaurant" chinezesc.Am pus ghilimele pentru ca e mult prea mult sa ii spun restaurant, "spelunca" mi se pare muult mai potrivit...:))
Cum am ajuns acolo?Pai...Dica stia de la niste prietene, care stiau de la niste prieteni, care stiau de la...si uite asa o multime de oameni care in mod normal mananca doar la restaurante etichetate(si doar asta zice ceva) binisor..au ajuns sa intre si chiar sa manance intr-un loc in care peretii erau galbeni (asta nefiind culoarea lor naturala)...fetele de masa erau din alea jerpelite si pe model ceausestian, terasa arata de parca era loc de joaca pentru caini si tot asa. Nu avea un nume restaurantul asta..sau poate ca avea, dar nu scria nicaieri...cred ca undeva scria restaurant chinezesc..probabil cu pixul..:)..daca ar fi avut un nume l-as fi scris...pentru reclama :)))
Bun...intrebarea fireasca este DE CE am ales sa mancam acolo...Pai..mancarea e foaaaaaarte buna!!!!:))Ciudat,nu? Nu este recomandata celor bolnavi cu inima, e adevarat,dar..cati bolnavi cu inima stiu eu? :D E foarte, foarte buna...si la preturi accesibile(ca deh..nu cheltuie pe fete de masa sau curatenie, deci..isi permit sa tina preturile mici :))
Am mancat (amandoi) pui dulce acrisor, pui cu gust de peste(nu avea gust de peste deloc), urechi de lemn cu sos si orez cu ou si creveti.Si am stins cu Cola rece, evident..ca doar.."Orice mancare buna cere o Coca Cola rece",nuu?
Bine..nu mai zic ca atunci cand am ajuns si dupa ce ne-a luat comanda am observat pe masa, pe fata de masa mai exact, cateva boabe de orez "uitate" de la clientii anteriori,asa ca am chemat-o pe ospatarita sa curete.S-a uitat mirata intai la masa, apoi la noi, s-a citit in ochii ei uimirea legata de motivul pentru care nu dam NOI la o parte mizeria de acolo(ca era simplu, doar,nu?)a avut tendinta sa vina sa dea cu mana boabele de orez...dar cunostintele primare legate de igiena versus meseria ei au invins, asa a plecat putin si s-a intors victorioasa cu niste servetele, iar cu unul, fericita ca are sanse sa fie aleasa angajata lunii, a aruncat boabele de orez PE JOS.:)))Asa, da,servire ireprosabila!
Am mancat repede, pentru ca ne era foame dar si pentru ca era buna de tot mancarea, am zis o mica incantatie care sa alunge o eventuala toxinfectie alimentara si am pornit spre casa, mandri ca am mai facut o nebunie.
Nu stiu daca voi mai fi asa de flamanda sau disperata vreodata(ca am rezolvat problema curiozitatii) incat sa mai mananc acolo pentru ca e posibil ca data viitoare sa ma gandesc mai mult decat in gluma cum o fi la bucatarie, daca la "vedere" e asa, dar ca si experienta culinara a fost interesant. Sunt o aventuriera,ce pot sa zic? :) Acum cred ca sunt pregatita sa testez si elixirul tineretii, daca s-a inventat. ;)
Oricum....frumos la Bucuresti! :)

miercuri, 2 iulie 2008

Vama - Undeva in Vama


Azi am chef de vama..si de Vama :)..sper sa ajung vara asta...M-am gandit ca merge melodia asta...e asa de relaxanta...